Ion CUZUIOC
Mărturisirile
unui pacient sau…
SFATUL MEDICULUI
(Proză
scurtă)
- Apoi, dragii mei, ştiţi şi Dumneavoastră, cu vârsta omul mai şi uită câte puţin, cu alte
cuvinte, stă prost cu memoria sau, cum zic doctorii ăştia, suferă de scleroză. Şi, imaginaţi-vă
Dumneavoastră aşa un caz: soţia mă trimite la piaţă după zarzavaturi şi lapte, da eu cu
memoria mea pot să dau pe la bufet. Sau, în loc de pantaloni, să îmbrac numai cămaşa
şi să ies aşa cum vă imaginaţi în drum. Ei, la asemenea stare n-am ajuns eu încă,
da de uitat ca să fiu sincer mai uit câteodată. Aşa că într-o zi m-am hotărât să merg la medicul de familie, c-aşa-i acum, numai la el ai acces, la policlinica noastră ca să văd
eu ce-i cu memoria mea. Nu de alta, da
mâine-poimâine te pomeneşti că uit unde
mi-e casa şi pot să mai trag aşa, din întâmplare,
la vecină. Doamne fereşte, ducă-se
pe pustii, că ce mă fac eu la anii ăştia,
dacă dau pe la vecină. Ei, şi cum vă spuneam,
mă îmbrac mai frumuşel şi merg pe
jos la policlinică, nu departe de
casa noastră. Am întrebat la registratură
unde primeşte medicul nostru şi bat la uşa lui, că nu era nici un om la audienţă. Deschid uşa şi văd că stă la masă un tinerel îmbrăcat în halat alb, curăţel,
şi scrie nu ştiu ce. Îi dau bineţe, îmi
răspunde şi, fără să se uite la mine, mă
întreabă ce mă doare? „Apoi, ce să mă
doară, dragul moşului?! Slavă Domnului, dar deocamdată n-am de ce mă plânge, îi destăinui eu, dar iată cu memoria stau câteodată cam prost şi aş vrea să mi-o controlez şi poate-mi recomanzi ceva, ca s-o mai întăresc puţin.
- A-a, cu memoria... ziceţi? Nu-i de mirare, azi toţi
uită, dar am eu o reţetă proaspăt descoperită, că o să vă invidie toţi de memoria
dumneavoastră. Aşadar, fiţi atent la ce vă spun, ca să nu-mi reproşaţi pe urmă
că nu v-am zis. Se ia o căldare cu apă şi se aruncă în ea 430
grame
de cimbrişor, 175 grame frunze de mentă, 200 grame de măceş, 350 grame de
praz, 100 grame flori de muşeţel, o
rădăcină de cicoare și doi cartofi cruzi. Se pune căldarea la foc mic și se fierbe apa
cu toate frunzele, florile şi fructele enumerate, 16 ore, din când în când mestecând
fiertura cu o lingură mare de lemn. După aceea se mai pune în căldare 200 grame de
pătlagină, un praz cu tot cu rădăcină, 300 grame de coada şoarecelui,
o linguriţă de ulei de măslin,
100 grame seminţe de dovlecel, un morcov şi o sfeclă roşie şi se mai fierbe încă trei ore la foc mic, din trei în trei
ore mestecând fiertura. Staţi că nu e totul.
Se ia căldarea de pe foc şi se ţine la
întuneric 11 ore, după aceea se toarnă jumătate
de litru de vin roşu, de dorit „de Jidvei”, şi se pune să stea în frigider 9 zile şi 9 nopţi. Abia după
aceasta se poate lua câte un păhăruţ mic seara, înainte de culcare, la
miezul nopţii şi dis-de-dimineaţă când răsare
soarele. Se bea toată fiertura şi apoi se face o întrerupere de trei săptămâni,
ca mai apoi din nou să vă pregătiţi o altă fiertură conform reţetei pe care v-am
recomandat-o eu. Şi aşa repetaţi procedura de trei ori la rând, ca pe urmă să vă
invidieze toţi vecinii şi cunoscuţii de memoria fenomenală pe care o aveţi. Vă
doresc, sănătate, răbdare şi curaj! Să ne auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu