VASILE HATOS - ITALIA- PRIN TAINELE ÎNSERĂRII...

Prin tainele înserării …

Prin tainele înserării ce ascund

Iubirea şi putere-n crengi,

Adesea îmi povestea bunica

Cum a murit bunicul în război.

Căci eu credeam în minuni şi  poveşti

Când seara ascultam de la bunica,

Minunatele poveşti, ce mă-ngrozau, de frică,  

Un fior trecu prin mine.

Ascultam de la bunica o poveste care,

De câte ori, o ascultam, ea,  nu avea sfârşit,

Căci ori adormeam, ori fugeam pe deal

Tot colindând printre morminte, căutând un loc de mare taină.

Să mă ascund căci tata

Mă tot chema acasă,

Şi cum fugii printre morminte

Mă împiedecai de-o cruce arsă.

Căzut în nesimţire

Am rămas o oră, două, poate trei...

Căci m-am trezit în noaptea neagră

Ca gândul între idei.

Şi un fior trecu prin mine

Din cap pân'la picioare,

Crezând că o altă lume se coboară

Atuncea pe pământ.

M-am ridicat încet

Privind prin noaptea neagră,

Să nu fac vreun zgomot

Să ajung mai repede acasă.

Călcam încet peste morminte

Ca morţii să nu trezească,

Căci ştia eu din poveşti

Ce taine ascund mormintele, ce lasă!

Şi încet am început să calc

Prin iarba umedă şi rece,

Căci gândul care mă străbate

Mi-a dat din nou curaj.

Acolo unde moartea

S-a întâlnit cu viaţa,

A răsărit pe cer,o clipă,

O flacără în noapte.