LUCEAFĂRUL DIN VALE

Breviar biografic S-a născut la 16 septembrie 1949 în familia intelectualilor Valentina şi Pavel Cuzuioc din comuna Ţareuca, judeţul Orhei, Republica Moldova. A absolvit Universitatea  de  Stat de  Medicină  şi Farmacie ,, N. Testemiţanu”. După absolvirea ei activează în calitate de  medic, şef de secţie la Centrul de Medicină Preventivă din Călăraşi. Medic-şef adjunct la Centrul Sănătăţii al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova (1979-1988). Preşedinte al Fondului Carităţii şi Sănătăţii din Republica Moldova. Membru constituant al Congresului Uniunii Europene a Carităţii(1992). Preşedinte al Confederaţiei Asociaţiilor de Caritate din M. (1994). Copreşedinte al Fondului Internaţional al Carităţii şi Sănătăţii (1996). Preşedinte al Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, Republica Moldova. În 1992 la Vatican se întâlneşte cu Papa  de  la  Roma, Ioan  Pavel  II, care-i binecuvântează activitat...

    A m scris mai multe prefețe și referințe de carte. Unele în baza manuscriselor citite, altele după lecturarea cărților editate. Nu-i secret că o parte din prefețe au fost scrise la rugămintea autorilor și totdeauna am făcut-o din plăcerea creației așternută cu har pe hârtie, dar și cărțile editate care m-au impresionat n-au fost trecute de penița mea. În calitate de Președinte al Cenaclului Literar ,,La Târgoviște " am moderat zeci și zeci de lansări de carte ca să mă pronunț c-un Laudatio în adresa protagonistului evenimentului literar. Și în afara Cenaclului am fost solicitat ca să moderez unele lansări de carte pe la diferite biblioteci publice și instituții de învățământ. Fără doar și poate că moderarea acestor lansări cere o analiză literară serioasă înainte de a te prezenta în fața cititorului, arbitrului obiectiv ale celor scrise. În calitate de invitat de onoare la seratele de creație ale confraților de condei tot am găsit posibilitatea de a mă referi și la...

NU MOR! De: Kessy Ellys Nycollas În mintea mea nu moare gândul Nici versul ce ţi-l dăruiesc mereu, nu moare! În ele împletesc tot Universul Cu amintiri, cu doruri, cu visare! În mine stăruie dorinţa De viaţă plină de frumos şi pace! Şi-n suflet stă necontenit credinţa Că Dumnezeu, nu doar promite, face! În ochii mei te văd acelaşi şi acum Nimic nu s-a schimbat în lipsa ta! Oriunde aş fi şi pe oricare drum Cred că reîntâlnirea se va întâmpla! În paşii mei adun distanţe De mii de kilometri dus, întors! Şi-i cer lui Dumnezeu doar sănătate... În minte să te pot păstra, frumos! Să ştii ca-n suflet te păstrez cu grijă Iubirea pentru tine nu va putrezi! Am protejat-o bine cu a visări mreajă Şi o îngrijesc ca pe o floare, zi de zi! Nu mor! Deşi îmi este dor de-a ta privire De îmbrăţişări şi vocea-ţi blândă... Nu mor...  chiar dacă sunt cuprinsă de mâhnire Am înţeles că viaţa asta e absurdă...

Mult am căutat… De: Kessy Ellys Nycollas Multă vreme-am căutat Fericirea prini străini... Căutând în lung și-n lat Un trandafir fără spini! Multe drumuri străbătute Multe grădini colindate Multe amăgiri culese Din vorbe frumos  alese! Am încercat să iubesc Sincer, tandru și firesc Să ofer dragoste pură Uneori fără măsură Fără rost și fără sens Celui ce nu m-anțeles… Am crezut întotdeauna Că sufletul cuceresc Prin comportamentul tandru și firescul ,,te iubesc’’, Spus în serile cu lună Și în zorii dimineții Vrând să dau vieții alt sens   Și altă culoare feței... Viața a trcut în van Spinii au fost la tot pasul Și-n pădure și în lan Pretutindeni, În tot ceasul! Iubesc însă trandafirii Numai că am învățat: Să-i privesc de la distanță Să-i miros pe neatinse Să admir a lor culori Dar să nu mai cred în vise!...

Ai venit! Am tresărit când te-am  zărit N-am observat când ai venit Și din senin mi-am amintit Că tu ești cel pe care l-am iubit! Au început să-mi vină-n minte Frumoasele și dragi cuvinte Rostite-n serile cu lună Pe-o bancă, în parc, lângă fântână! Parcă aevea te- am văzut Cum din mașină ai coborât Desculț și parcă ai fi vrut Să-ți mai accept al tău sărut!... Dar n-am putut! Am adunat în suflet vină Și mi-am cătat mereu pricină Pentru tăcerea... la plecare Care și-acuma doare... Doare atât de tare! Din ochi...nici lacrimi nu mai curg Nu te aștept seara-n amurg În dimineți ...nici peste zi, nu te aștept Nu ar fi drept...nici înțelept! Mă mai trezesc cu tine-n gând Tresar, mă scutur și te rog Să pleci... azi nici nu vreau și nici nu pot să plâng Nici amintiri nu vreau să-mi mai stârnesc! E pace-n suflet de acum Și fiecare avem alt drum... ...dacă al tău e an...

                                                               Ion Cuzuioc                                                  medic, scriitor și publicist Kessy Ellys Nicollas, mesagerul Culturii și Scrisului Românesc!                                                      În loc de preambul la cele scrise mai jos, drag cititor, țin să te avertizez că, dacă vei fi curios să afli unele date personale din biografia distinsei scriitoare, editoare și...

Î MI BATE ÎN GEAM O IARNĂ De:Kessy Ellys Nycollas E atat de frig în casă acum și-mi bate-n geam o iarnă Un vânt năprasnic se stârni și începu să cearnăăăă Din norii grei și cenușii zăpezi imaculate Peste sătucul meu tăcut și dorurile- mi toate. Copacii goi și desfrunziți se clatină-n furtună Zapada albă și curată vrea să astupe-o urmă Lasată-n suflet-mi pustiu de tine la plecare Omătu-i rece și-nghețat …si sufletul mă doare. Mi –e dor de-o-mbrățișare tandră care să mă-ncălzească Mie dor de-o dragoste ce pare, nici dreaptă, nici firească, Mi-e dor de sufletul tău cald, să-mi mai aline dorul, Mi-e dor de mângâierea ta și-aș vrea să-i simt fiorul. Capul să-mi culc pe pieptul tău să retrăiesc amorul Să te privesc în ochii verzi și să îmi stâmpăr dorul. Să-mi las pe umeri mei goi liber să-mi cadă părul Și-mbrățișați, un trup și-un suflet, să retrăim amorul. Eram copii, e mult de-atunci, când eu cred...

DE M-AI IUBIT...     De m-ai iubit, de m-ai trădat, de m-ai mințit... De-ai fost alături, atunci când eu am suferit... De mi-ai săpat mormânt, să scapi de mine Îți mulţumesc frumos, om drag,  Că te-ai împiedicat de mine... Din toate eu am învățat, ce trebuia să știu Am învățat, ceea ce trebuie să fiu Am învățat, să mă iubesc pe mine, mai întâi Și să-mi așez mai bine perna, căpătâi... Am învățat, să iert și să iubesc Să înțeleg că totul e firesc... Că pe pământ toate sunt trecătoare ,,Un om se naște... altul moare ’’ ... Am învățat, să am tăria muntelui,  ce mă-nconjoară Să mulțumesc în fiecare seară Să fiu ca apa, limpede și clară Să pot să-nfrunt tot răul ce mă înconjoară... Să mă înalț pe aripile unui gând Să nu mă-ntorc din drumul început Să mă aplec spre cel ce-a arătat Că-mi e prieten cu adevărat... Am învățat, să nu mă doară, vorba orișicui Să nu mai plân...