luni, 11 mai 2020

Kessy Ellys Nycollas - ROMÂNIA - Ziua Națională a Portului Tradițional Românesc

În fiecare an, în a doua duminică a luni mai, se sărbătorește  Portul Tradițional din România. Această sărbătoare a fost instituită prin legea  nr. 102/2015 , a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 323 din 13 mai 2015 (M.Of. nr. 323/2015) şi a intrat în vigoare de la 16.05.2015. Ziua națională a portului tradițional din România se dorea pe atunci a fi un moment de redescoperire a minunatelor tradiții românești și a bogăției inestimabile a patrimoniului cultural.

       (Anul acesta ( 2020), datoritâ evenimentelor petrecute atât în țară cât și în întreaga lume, această zi nu a putut fi sărbâtorită).


De-a lungul timpului, veşmântul acesta popular a primit  și o semnificaţie socială, un indiciu pentru ierarhie și rang.

        Croiala, materialele și podoabele folosite cât si culorile sunt elemente ale acestui costum, prin care societatea interpretează apartenenţa purtătorului. Haina transmite emoţii şi semtimente.

         Astăzi, costumul popular se mai poartă local și facultativ, pentru valorificarea tradiţiilor artistice sau la evenimente şi sărbători, în diverse regiuni ale ţării care  mai păstreză obiceiurile și datinile.








În mare, costumele populare românești se pot împărți în șapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare românești se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 și 120, totul depinzând de persoana care face împărțirea și de criteriile folosite.

1.Transilvania

2.Câmpiile de vest: Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Câmpia Someșului inferior (Țara Oașului)

3.Banat, cuprinzînd Lunca Timișului și Caraș-Severin.

4.Țara Românească, cuprinzînd Oltenia și Muntenia.

5.Zona Dunării inferioare, cuprinzînd Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei.

6.Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina și Transnistria.

7.Românii din peninsula Balcanică, care la rândul lor se împart în 4 subgrupe: * Daco-românii de-a lungul granițelor românești: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei și estul Serbiei), Voivodina/Banatul sârbesc și în Ucraina (mai ales în regiunile Cernăuți și Odesa).

*Istroromânii din Istria, Croația.

*Macedoromânii (sau „aromânii”) din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.

*Meglenoromânii din Grecia și Macedonia.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

DIN SCRIERILE AUTOAREI MIHAELA CD - VIDEOCLIPURI

                                              ,,PAȘI DE CATIFEA”                               ,,CU SUFLETUL ÎM PALMĂ”