(Anul acesta ( 2020), datoritâ evenimentelor petrecute atât în țară cât și în întreaga lume, această zi nu a putut fi sărbâtorită).
Croiala, materialele și podoabele folosite cât si culorile sunt elemente ale acestui costum, prin care societatea interpretează apartenenţa purtătorului. Haina transmite emoţii şi semtimente.
Astăzi, costumul popular se mai poartă local și facultativ, pentru valorificarea tradiţiilor artistice sau la evenimente şi sărbători, în diverse regiuni ale ţării care mai păstreză obiceiurile și datinile.




În mare, costumele populare românești se pot împărți în șapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare românești se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 și 120, totul depinzând de persoana care face împărțirea și de criteriile folosite.
1.Transilvania
2.Câmpiile de vest: Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Câmpia Someșului inferior (Țara Oașului)
3.Banat, cuprinzînd Lunca Timișului și Caraș-Severin.
4.Țara Românească, cuprinzînd Oltenia și Muntenia.
5.Zona Dunării inferioare, cuprinzînd Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei.
6.Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina și Transnistria.
7.Românii din peninsula Balcanică, care la rândul lor se împart în 4 subgrupe: * Daco-românii de-a lungul granițelor românești: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei și estul Serbiei), Voivodina/Banatul sârbesc și în Ucraina (mai ales în regiunile Cernăuți și Odesa).
*Istroromânii din Istria, Croația.
*Macedoromânii (sau „aromânii”) din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.
*Meglenoromânii din Grecia și Macedonia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu