CRISTIAN NAE - ROMÂNIA - ,,SCRISOAREA UNEI FETIȚE CĂTRE PĂRINȚI''

,, Scrisoarea unei fetițe către părinții ,,

Voi ați plecat în lumea largă,
Să faceți un trai mai bun mie.
Dar mie lacrimi cin să-mi șteargă?
La căpătâi cine să-mi fie?

Vă vreau acasă lângă mine,
Chiar să trăim în sărăcie.
Nu-n depărtări prin țări străine,
Cu bani, ce n-aduc bucurie.

Sunt zile-n care sunt bolnavă,
Mă doare capul sau un dinte.
Nu e pastilă așa grozavă.
Cum este graiul de părinte.

Copiii trec cu ai lor părinți,
Ținându-i bine strânși de mână.
Iar eu oftez și strâng din dinți
Și lacrimi multe mi-se-ngână.

Vreau o minune, una mare,
Să fim cu toții strânși la masă,
S-avem doar pâine și cu sare.
Dar să vă am cu mine acasă.

NAE CRISTIAN 21 - 03 - 2019
COLCHESTER - ANGLIA

MUGUREL PUȘCAȘ - ROMÂNIA - SÂNZIENELE

SÂNZIENELE 🌾🌾

Sânzienele-ncing hora vieţii în noapte,
Porumbei de lumină Evanghelii dospesc,
Amalgam fiinţă-moarte, duhuri, strigăt sau şoapte,
Împletind rai, adâncuri sub Toiagul Ceresc.

Fete mândre în ii hăulesc dor pe câmpuri,
Diademe pe creștet, flori gălbui la zenit,
Lin, sub pernă îşi pun seara visul şi cântul,
Sacrosanta iubire, ipotetic ursit.

Culmi de dealuri celeste, focuri vii, sclipitoare,
Sunet tainic de bucium în mirifice zori,
Duhul Sfânt se coboară mângâind zbor şi zare,
Omul-lut, dans, candoare în corolă de flori.

Coroniţe-mpletite se aruncă pe case,
Sub suflare de vifor Sânzienele cad,
A vieţii ursită pare grea, mă apasă,
Este ţigla prea udă sub verzi lacrimi, de jad.

Tânguire de clopote-n vechea biserică,
Cununiţele plâng creionate pe cer,
O icoană a mamei lăcrimând ostenită,
De demult poposită-i pe tărâm de mister.

Blând, bunicii-mi zâmbesc pe poteci efemere,
Amintiri în amurg răscolesc şi mă ard,
Umbre dragi îmi îndrumă ale vieţii himere,
Călăuze divine în al soartei brocard.

Jos în sat pregătite-s în corliţe seceri,
Spic în pârg amurgeşte peste câmpul arid,
Eu pecetea nefiinţei n-o doresc, n-oi ierta-o,
Mi-a lăsat pomenirea, ipoteticul vid.

Plâng duios Sânziene, îngeresc le e trupul,
Pe la streşini de case sau pe pajişti de dor,
Eu păşesc mai departe, sărut tainic o cruce,
Magic viaţa devine rug de flori, sfânt decor.

Mugurel Puşcaş
( Liga Scriitorilor Români,
Uniunea Scriitorilor de Limbă Română )

ILEANA TUFIȘI -ROMÂNIA - ORIUNCE ÎN LUME TE-AI DUCE

Oriunde in lume te-ai duce
Autor Ileana Tufiși

Oriunde in lume te-ai duce
Tu nu uiți graiul tău dulce
Și porți cu mandrie iia
Pe ea scrie...România .

Oricine îți vede iia
Știe că ești din România
Țara cu port strămoșeasc
Ce și eu il moșteneasc.

Iia mea cu flori mărunte
De bunica mea cusute
La sezătoarea din sat
Ce frumos era odat...

Azi o port și eu cu drag
Că e sărbătoare in sat
Sânziene se adună
Din ele se fac cunună.

Dar nu uit de a mea bunică
Ce mă învăța de mică
Să pun mușcate in fereastră
Casa să o împodobească

Să adun din câmp Sânziene
Să mă ferească de rele
Și de sfânta sărbătoare
Eu vă scriu la fiecare.

Să mergeți in poiană in vale
Îmbrăcați iia cu floare
Și adunați Sânziene
Să vă ferească de rele.

PICA BOȘTINÂ - ROMÂNIA - IEA-N ZI DE SÂNZIENE

Iea-n zi de Sânzâiene

Azi în zi de sărbătoare
Băieți şi mândre fecioareÎmbrăcați în albul pur,
Cu ițari de aba subțiri,
Cu găitane pe ei,
Cămăşi de pânză topită,
De fecioare-nălbită,
Trec în mândru hăulit
Fetele răspund cântând!
Ies în calea lor ca zâne
Îmbrăcate-n văl de spumă,
Spumă de pânză fină
Prin ea trupul lor se-nclină
Către feciorul pereche,
Cu muşcată la ureche
Şi apoi toți în grup trec câmpul
După floarea dragostei,
Dragostei de Sânzâieni!
Coroniță să-mpletească
Din sânziană floare aleasă,
Cu miros de vară dulce
Sufletul la toți să-ncânte,
Dragostea s-o plămădească,
Tineri să se-dragosteasca
Floarea sânzâienilor
La-nceputul verilor,
Sânzâiene împletite
Puse în par şi pe frunte
Gălbenele puse-n păr,
Pe umeri lasate uşor,
Făcute-n fir ca şnur,
Spală-n miros al lor sân,
Curg în fire sânzâiene,
Mângâie tălpi,ating glezne,
În iubire întrupată
Tot de dragoste udată!
Sânzâiana floare-aleasă,
Fină galbenă mătase
Iea azi o însoțeşti,
Drăgaica sărbatoreşti!
Ii lucrate de fecioare,
S-o poarte în sărbatoare,
Tot cu fire de matase
In culori de flori aleasă,
Aurii precum sunt stele,
Şi prin fir cu mici mărgele!
Iile cu drag purtate
De fete nemăritate,
De fete şi de femei
In sărbători şi la joc,
Să le poarte mult noroc!

Pica Maria N.Boştină
24 iunie 2020

NECULAI RADU - ROMÂNIA - SÂNZIENE

Sânzâiene

Un dans de fecioare
E câmpul,
Rotundă e fusta,
Cusută în galben e iea ,
Albă năframa
Curge sub plete ,
Cu gleznele ude,
În păr
Stropite de soare,
Culeg sânzâiene
Cu fața
Aprinsă ca macul ,
Ochii
Sticlind albastrului cer ,
În coș adună ursitul,
Se roagă la Sfântul.

Autor
RADU NECULAI _Neculai Radu

ELENA MARIN - ROMÂNIA - ,,SÂNZIENE RENUMITE''

"SANZIENE RENUMITE"

ÎN CORONITE IMPETITE
ADUCEȚI, BELȘUG ÎN CASE
FLORI MINUNATE, FRUMOASE.

VĂ POARTĂ, FETELE TOATE
CA, SĂ LE ADUCEȚI SPOR ÎN
VIAȚĂ
ȘI SĂ LE IMPROSPATATI A LOR
FAȚĂ.

VĂ AȘEAZĂ, PE CAP, CA PE
NIȘTE MINUNI
OBICEI, DE LA STRABUNI
FLORI, GINGASE SANZIENE
FETELE, VĂ PUN SUB PERNE.

ȘI SE ROAGĂ CU MULT FOC
SĂ AIBĂ, ÎN DRAGOSTE NOROC
ȘI IMPLORA, SOARELE
SĂ LE ASCULTE, RUGILE
SĂ LE CITEASCĂ, GÂNDURILE
ȘI SĂ LE ÎMPLINEASCĂ
DORINȚELE.

DIMINEAȚA, PÂNĂ-N ZORI
CÂND, CADE ROUA PE FLORI
CULEG, FLORI DE SANZIENE
LE AȘEAZĂ, ÎN BUCHETELE
ȘI SE IMPODOBESC, CU ELE.

ÎȘI SPALĂ, CU ELE FAȚA
CÂND, E ROUĂ DIMINEAȚA
LE ÎMPLETESC, ÎN CORONITE
ȘI LE PUN, PE LA PORTITE
LA PORTITE ȘI ÎN CASĂ
SĂ AIBE, VIAȚA FRUMOASĂ.

MULT BELȘUG ȘI SPOR ÎN
TOATE
VOIE BUNĂ, SĂNĂTATE
DOAR, DE BINE S-AIBĂ PARTE.

ASTA-I, UN VECHI OBICEI
SE RESPECTĂ, CU TEMEI
DATINI VECHI, DE LA STRABUNI
SANZIENE, FLORI MINUNI.

INVOCATE, PÂNĂ-N ZORI
CU DRAGOSTE SI CU DOR
DE FETE ȘI DE FECIORI
SANZIENE, MANDRE FLORI"!!!

ELENA MARIN AUTOARE
23.06.2019

ELENA ARSENIE - ROMÂNIA - DINTRE FERIGI...

Dintre ferigi...

Dintre ferigi părăsite
Parcă uitate de vreme
Simțurile-mi adormite
îmi arată Sânziene

Înalte, frumoase, slabe
Puf de papură-n nuiele
Vin, somnul să mi-l adape
Prinzându-se-n dans de iele

Pe capete-au coronițe
Dansul lor, fără sfârșit...
Pare un râu de mlădițe
Ce curge spre infinit

Nu-mi doresc să stau în loc
În dans, mă prind să plutesc
Dar sunt prinsă de mijloc
De Soare...și mă trezesc

Îmi șoptește la ureche
Că-s ființe efemere
Ce apar în stări de veghe
Și dispar, precum himere.

Elena Arsenie
24/06/2018

IOAN DRAGA -ROMÂNIA- STEA NESTEMATĂ...

STEA NESTEMATĂ...

Stea dulce și iubită te-am căutat pe tine,
Prin văile cu aștrii azi nu ai apărut
Privesc la zorii zilei cum împletesc destine
Când soarele răsare pe cerul meu tăcut.

Comoara mea de suflet, iubire minunată,
Tu stea a veșniciei și plină de senin
Să nu te-ascunzi de mine, o preafrumoasă fată
Izvor al bucuriei de pace și alin.

Aș vrea să zbor spre tine dar e cu neputință
Am încercat din doruri aripi să construiesc,
Dar nu mă pot desprinde doar cu a mea voință
Eu sunt legat de glie, de lut, de omenesc.

Mi-e inima bolnavă de dor și de iubire,
Iar floarea-i ofilită de când nu te zăresc,
Cu dor trec râul vieții spre țărm de nemurire
Și sper ca-n veșnicie să te reântâlnesc.

Te-am așezat în suflet pe-o floare de lumină,
Pe treptele iubirii am urcat zi de zi
Am ascultat în taină a ta șoaptă divină,
Prin umbra rece-a nopții și raze argintii.

Am băut din izvoare doar cu apă curată
Am cules grâu cu spice doar din al meu ogor,
Nu am lăsat trăirea să-mi fie vinovată,
Decât fără iubire prefer atunci să mor.

Pierdută-mi pare clipa dar nu și viitorul,
Din ceară e trecutul, prezentul este foc
Îmi arde existența, aprins îmi este dorul,
Iubirea ta e aer, fără ea mă sufoc.

Autor: Ioan Draga
foto internet

ILEANA TUFIȘI - ROMÂNIA- SÂNZIENELE

SÂNZIENELE
Autor Ileana Tufiși

Flori mândre de sânziene
Adunate în bucheţele
Le impletim in coronițe
Le agățãm de ușiţe.
Ele ne vor proteja
Sănătate ne vor da.

Azi e zi de sărbătoare
Toată lumea ....mic și mare
Să vină in poieniţã
Să impleteasca coronițã
Să o pună in stîlp la porți
Că ne apãră pe toți.
De ploi mari și de furtună
Când ielele se răzbună.

Iar fetele in cosiţã
Să își pună coronițã
Iar sub pernă Sânziene
Că le apară de iele.
Flăcăi toți să își facă
Din cicoare curea lată
Să le aducă sanatate
Noroc și mult spor in toate.

Sanziene,sanziene
Apărați acum de rele
Și tara care imi e dragă
De furtuni și nori de piatră
Că noi ne tinem credința
Dar luptăm cu neputința.

IOANA CONDURARU - ROMÂNIA - SÂNZIANĂ

Sânziană
Conduraru Ioana

Foie verde bob năut,
Sânziană de demult,
Nu mai bați câmpiile
Să găsești dragostile.

Stai cuminte lângă prispă
Strângând într-o batistă,
Amintiri de altă dată
Când erai frumoasă fată

Și -adunai în palma mică,
Toată floarea de pe luncă ,
Făcându-ți cunună aleasă
Badea ca să te îndrăgescă.

Acum, părul ți-a albit,
Față ți s-a vestejit
Și privești cerul cu dor
Că ți-i badea călător.

Sânziană, Sânziană,
Nu mai ești o fetișcană
Însă nu te lași defel ,
Că ți-i chipul frumușel.

I.C
23-06-2020
Imagine internet
Cu mare drag vă îmbrățișez dorindu-vă iubire și frumusețe!
Și cum ziua de mâine este o zi deosebită ( atât religios) cât și prin obiceiurile noastre populare, vă trimit gânduri de bine și tot ce doriți să vi se îndeplinească!

Ion Cuzuioc - R. Moldova - Ce să-ți dau eu ție boală?

                                                  De Ziua 

                                       Lucrătorului Medical 

    și a Farmacistului!

Astăzi, 21 Iunie, medicul și scriitoru Ion Cuzuioc omagiază colegii de breaslă dar și farmaciștii, prin versuri! 

         ,,LA MULȚI ANI!"

Ce să-ți dau eu ție boală?

Ce să-ți dau eu ție boală,

Să dispari din viața mea?

Ani la rând stau pe tânjală,

N-are cine mă trata.

Ai pătruns în sânge, oase,

Sufletul mi-ai copleșit;

Unde-s vorbele miloase,

Ca să fiu tămăduit?

Dacă-ți port vreo vină boală,

Și-am greșit în fața ta,

Hai să facem târguială,

Dar te rog, nu mă lua.

Frumoasă-i  viața pe pământ ,

Ce ne-a dat-o Dumnezeu,

Și darul Domnului cel sfânt,

Vreau să-l port cu drag și eu.

Deci, te rog pe tine boală,

Dacă ți-i la viața mea,

Să-i dai morții socoteală,

Și în doi ne vom ierta.

Esculapiene

Crez
Pe doctor - se observă uneori -
Îl copleşesc păcatele lumeşti:
Când rău îi faci, te lasă ca să mori,
Când bine-i faci, te lasă să trăieşti...

Bolnavul şi medical
-Sunt , doctore, mahmur, mi-i greu,
E vai şi-amar de capul meu.
-Ascultă o povaţă bună:
Să bei cu doctoru-mpreună

Avertisment                                  
Ca un discipol al lui Esculap
Confirm şi azi, ce-am spus şi adineauri:
De vrei să n-ai cumva dureri de cap,
Să nu trăieşti de dragul unor lauri.

Unui bolnav la farmacie
Pastile nu-s la farmacie
Şi ai prilej de bucurie,
Căci farmacia-i o salvare,
Atuncea când pastile n-are!

Dilemă
-Doctore, ţi-aduc o vacă:
De la mine - un cadou,
Căci sărmana dobitoacă
N-are... bou.

Medicul şi popa.
Unul, cică, te tratează,
Altul te înmormântează
Şi au ambii chilipire-
Mesele de pomenire.

Unui ginecolog
Mulţi privesc în zare,
Şi se văd la mare;
Numai tu-în jos
...Malu-i priporos!

Unui coleg care a abandonat medicina şi s-a făcut preot
Halatul alb să-l schimbi pe rasă
Nu e o faptă ruşinoasă,
Deşi nu-i chiar uşor păcatul
Ţi-l speli... scoţând halatul.

Unui mamolog
Cred că-ai fost un papă lapte
De-ţi promovezi doar o idee,
Ca din zori şi până-n noapte
Să pipăi... sânii de femeie?!

Inflaţie
Cu reţeta-n farmacie
Omul vine ca să-nvie,
Auzind cât costă leacul-
Boala-i pune iar capacul.

Femeile la medic
Cât n-ai fi de mititică,
Un control nicicând nu strică,
Şi-apoi doctorului-i place
Cât mai des să te dezbrace.

Unui stomatolog
Numeri dinţi şi bani
De un car de ani.
Dinţii se răresc,
Banii se-nmulţesc.

Unui narcolog
O viaţă ne-a tot zis: ,,Nu bea!”
Până-a ajuns şi el abia
Acum să înţeleagă viaţa:
,,Bea seara! Nu bea... dimineaţa!”

Unui alt narcolog
De viciu i-ai salvat pe mulţi,
Izbândă-n muncă ai,
Acum doar oamenii cei culţi
Mai  beau cu vadra... ceai.

Beţivul la farmacie
Pe beţivul cel nervos,
Chiar de-i bune, sănătos,
Farmacistul mi-l omoară,
Prescriindu-i apă chioară.

Soluţie
Medicul cura la mare
Mi-a prescris-o-n estival.
Şi-o primesc, că e-n dotare,
Într-o cadă la spital.

Voinţă
Ce n-ar face-n cazul grav
Medicul c-un bisturiu,
Dar de-şi doreşte un bolnav
Pân'la urmă rămâne viu.

Colegului de breaslă

Ca unui medic se cuvine
Un cuvânt să-i spun de bine,
Căci mai ştii ce boală-mi vine
Şi mă tratează şi pe mine.

Ascultare
Medicul mi-a dat un sfat,
Să beau vinul cu măsura.
Şi să ştii, m-am conformat:
Jos paharul, beau cu gura.

Unui grandoman
Ca un medic i-am propus
De acest viciu să-l ajut.
Şi mi-a răspuns că e exclus,
Căci dânsu-aşa şi s-a născut.

Recunoştinţă
Doctor e de meserie,
Operând cu bucurie

Şi-i tachinat de omenire,
La mesele de pomenire.

Kessy Ellys Nycollas - România - Nu mă chema...

NU MĂ CHEMA

Nu mă chema-‘napoi iubire!

Am fost aici mereu, dar tu nu m-ai văzut!

Şi a venit acum, o amintire să îţi dea de ştire,

... cum că tăcerea m-a durut?

Din ochii mei, nu te-am pierdut o clipă,

Oriunde îmi îndreptam privirea, te vedeam!

Chiar vântul de mă atingea, cu a lui aripă,

Eu tot în preajmă îţi eram...plângeam!

Nici soarele cu a lui sclipire

De tine nu m-a îndepărtat!

Mi-a dat puteri şi peste fire

şi de am plâns, (eu tot) te-am aşteptat.

Acum mă rog la tine, ca la Dumnezeu,

Să mă culegi, din rătăcirile de-o clipă

Şi să mă strângi la pieptul tău,

Căci, dragostea în suflet, iară se înfiripă!

Tu, n-ai de unde ştii cât ‘mi- e de greu,

S -aştept inima ta, să mă recheme...

Cum uneori te chem şi eu,

Rugându-te să vii, cât încă mai e vreme...

Zâmbindu-ne vom înţelege,

Că totul a trecut şi totul va fi bine

şi că oriunde, pe oricare drum vom merge,

nu vom putea zâmbi, printre suspine.

De aceia vreau acum să-ţi spun, să ai răbdare,

Nu vreau ca umbră să-ţi devin prin vreme...

Mă tem să nu mă rătăcesc pe vreo cărare,

în aşteptarea sufletul tău, să mă recheme...

Tu, mi-ai fost poartă magică spre viaţă,

Chiar dacă, nu ţi-am spus-o niciodată...

Tu, mi-ai adus şi zâmbetul şi lacrima pe faţă

 Făcând din mine, ce n-aş fi putut crede eu,

 Vreo dată!...

KEN / 14.02.2015