ANDREEA VĂDUVA -ROMÂNIA - GRUPAJ DE POEZII - PRIMĂ APARIȚIE
O femeie când iubește.. O femeie când iubește, Dă tot pentru omul ei, Uneori, se umilește, În numele dragostei. Se oferă, cu speranță, Tânjind după mângâieri, Și de trecut se agață, Să rămână. Ca și ieri. Nu-i place singurătatea, Ea-i făcută pentru doi, Deși, pe perna ei, noaptea, Plânge pentru amândoi. Mereu iartă cu răbdare, Fie palma, ori cuvântul, Nu contează cât o doare, Sau cât o arde pământul. Nimenea nu o întreabă, Durerea, cum și-o ascunde, Dacă lacrima din barbă În sufletul ei pătrunde. Dacă a obosit vreodată, Să tot spună "Va fi bine." Atunci când soarta-i arată, Doar părțile ei meschine. Toți o văd zâmbind, senină, Fără niciun gând păgân, Însă inima-i prea plină Zace sub sternul bătrân. Ochii ei? Oh, curcubeie! Parcă nicicând nu au plâns, Dar numai biata femeie, Știe câte mări a strâns. ... O femeie când iubeşte, Iartă, îndură și tace, Deseori se umilește, Câți bărbați, la fel ar face? În lacrimi,...