duminică, 26 august 2018

KATALIN CADAR - ROMÂNIA - GRUPAJ ÎN PRIMĂ APARIȚIE





























Mă numesc Cadar Katalin și m-am născut în anul 1977 cu o hepatită pronunțată şi în urma unui eşec experimental medical,am fost diagnosticată cu tetrapareza  spastică.Din anul 1996 până 2002, am desenat şi pictat iar în 2004 am descoperit că prin versuri pot exprima mai bine ceea ce simt şi de atunci m-am refugiat în poeme. Pasiunea mea e literatura şi multe alte. Până în prezemt am publicat 8 volume de poezii și unul de citate.aforisme și folosofii proprii la editura Nico din Târgu-Mureș coordonată de Niculae Băciuț.

Au înflorit macii

Au înflorit macii,
în locul cuvintelor de dor –
depărtare.

3.Mai.2016-Cluj Napoca



Fără cuvinte

ține-mi în palmă
inima...
fără cuvinte.

12.Mai.2016

Petalele nopții

petalele nopții -
decorul
într-un cuvânt gol.

15.Mai.2016-ora:01:15

Gândurile

întinde-ți palma inimii...
să-mi adun
gândurile.

5.Iunie.2016

Ploua și era târziu

gând...
dezbrăcat de cuvinte,
te-a găsit
la capătul unui vis...
dar ploua și era târziu.

13.Februarie.2017-Cluj Napoca

În umbra ta

umărul unei clipei –
mușcat
de amurg…
pierdut în umbra ta,
cu tălpile rănite de amintiri.

27.Februarie.2017-Cluj Napoca

În umbra ta

umărul unei clipei –
mușcat
de amurg…
pierdut în umbra ta,
cu tălpile rănite de amintiri.

27.Februarie.2017-Cluj Napoca

Și mâine

îmbracă-mă
cu gândurile tale
...și mâine.

17.Aprilie. 2017

Nebunia inimii mele

...și încă
mai sunt ploi,
care
îmi vorbesc de tine...
cu cuvinte
înțelese
doar de nebunia
inimii mele.

22.Septembrie.2017

Caut primăvara

caut primăvara
în ochii tăi.
.........................
mă strigă un vis.

20.Aprilie.2018

Pulsul
(celui din chemările mute 3.)

dezbracă-mă din priviri...
acoperă-mi gleznele cu sărutări,
să simt
orgasmul pe cerul gurii...
când
plusul nopții
crește dintr-un vis.

10.Iulie.2018

Apogeul
(celui din chemările mute 8.)

...aș vrea să ne lăsăm atingerile
să-și vorbească
în tăcerea nopții,
ochii mei
să îi cuprindă pe ai tăi,
să ating apogeul
extazului
cu limba
pe cerul gurii tale.
dar cum să ajung la tine,
prin zidurile lumii de gheață?

13.Iulie.2018

Inimile

...lasă perdeaua nopții
trasă...
inimile noastre fac dragoste!

13.Iulie.2018

Explozie

cu sânii mei înmuguriți,
sub atingeri
ce fac rațiunea să alunece
în prăpastia
necuvintelor,
și să moară într-o explozie
de plăcere
declanșată de bărbăția ta
rătăcită
prin feminitatea mea...
aș vrea să mă retrezesc la viață.

18.Iulie.2018

Spune-mi
(pentru eternul el...)

...spune-mi...
prin părul cărei femei
îți rătăcesc degetele
în beția
nopții,
sub cumpâna unui pahar
de iluzii?
și cui îi șoptești
la ureche cuvinte,
ce dețin în secret
cheia
ușii spre fericire?
...spune-mi...
cine îți stinge bezna
din gânduri,
cu un sărut
diminețile?
ce chip ingenuu
îți răscolește
lumea pe dos?
...spune-mi!

24.Iulie.2018

Fetița cu ochii căprui
(cu dor pentru bunica)

s-au stins luminile...
și ascult
vocile din pereții odăii...
vorbind
despre fetița cu ochii căprui,
ce s-a rătăcit
pe un drum spre nicăieri...
nimeni nu i-a auzit
vreodată
pașii ce îi răsunau a strigăt
de singurătate,
sau lacrima din spatele
unui surâs...
avea doar amintiri,
despre căldura palmei,
a bunicii,
mângâind-o pe frunte
când
îi spunea povești,
seara
la gura sobei
într-o casă mică veche
de pământ,
sub o lampă
cu petrol.
îi plăcea să construiască
castele
din vise.
își dorea să ajungă
un Om mare.
dar universul ei,
plăpând

s-a transformat în ceață
într-o zi.
i-au rămas gândurile
legate
într-un colier
de tăcere.

26.Iulie.2018

Aripi de lut
(cu dedicație pur și simplu 9)

litera înfiptă în plămânul
clipei,
ce mă respiră
prin gaura cheii de la ușa,
care nu se deschide
spre lumea ta,
devine un țipăt mut și zbor cu aripi
de lut
prin abisul dimineților fără anotimp.

12. August.2018

Stigmatul nopților ucise

palmele îmi poartă stigmatul nopților
ucise
și îngropate
în coasta necuvântului.

15.August.2018

Te cuprind
(celui pentru care mai am un gând 4.)

...nu-mi ajunge
nemărginirea cuvintelor
să te cuprind...
iubire!

16.August.2018

În cupa rochiei

în cupa rochiei
înflorate,
îmi simt copt sfârcul
sânului
din care strigă
inima.
-mușcă cu colții
privirii!

20.August.2018

Un comentariu:

  1. Minunate versuri.Profunzime, sensibilitate, traversează gândurile,trăirile fiecărei clipe.Așteptări în nopți neiubite și „nemărginirea cuvintelor” ,nerostită! Felicitări Katalin Cadar!

    RăspundețiȘtergere

LANSARE DE CARTE - POEZII DIN CARTEA SUFLETULUI - Autor ELENA-CONSTANȚA ADĂMUȚ

  ÎNTÂLNIRE LITERARĂ     Buna ziua și bine v-am gasit, dragi locuitori ai orașului Aninoasa! Înainte de toate, gasesc de cuviință să mă prez...