Ce gust?
Ce
gust are iubirea,
Iubite,
te întreb?
Și
buzele cu care,
Iubite,
te
dezmierd?
Ce
gust mai rafinat
ai
mai gustat vreodată?
Ce
sâni mai voluptoşi
văzut-ai
la vreo fată?
Ce
gust îmi are trupul,
care
mereu te cheamă?
Și
cum miroase părul,
sub
razele de toamnă?
Ce
gust îmi are pielea
când muști acum din ea?
Iar
gâtul meu, cu semne,
îți
cheamă dragostea...
Ce
gust are iubirea,
Iubite,
în miez de zi?
Când
te sorb din privire
ca
pe - un nectar,
din vii
Ce
gust îmi au umeri
aproape
dezgoliţi?
Cu
gustul tău sălbatic,
mă scoaţi mereu din minți!
Ce
ne-a rămas,
iubite,
încă
să mai gustăm?
Căci
noi doi, împreună,
plăcerii
ne asumăm...
Ce
gust și ce miros
de
toamnă timpurie?
A
dat iar peste noi,
noroc...
firar-să
ne fie!!!
Foto: interne
Cum mai e la
tine în pat?
Iubitule!
m-am
pregătit de somn.
O baie caldă ,
ca
să pot să-adorm
Am
îndrăznit
o poză să îmi fac
Să
ți-o trimit,
...de
vise te dezbrac.
Eu știu că patul
este gol și mare
în fiecare seară
la culcare!
Mă apucă
un
dor nebun
de tine
Și
crede-mă
că,
mult mă ține!
Și mă tot răsfoiesc
în așternuturi
gândind la ale tale
dulci săruturi
Mă apucă din senin
un val de căldură
mă dezvelesc
de
cuvertură.
Eu
nu am somn
până în
zori,
când,
cânta
cocoșul
Și încă mai cred
că chiar tot moșul
Doarme linistit
lângă baba lui
Dar
eu
de dor,
îmi
pun pofta-n cui!
Te-întreb,
cum
e la tine în pat
iubite?
Când noapte
se așterne
pe
nesimțite?
Mă visezi măcar,
sau
nu îți permiți?
Dorul să te ardă,
să
te scoată
din minți?
Al
treisprezecelea nod
Al
treisprezecelea nod,
Am
făcut
la
cravată
Cu mâini înțepenite
care mă dor
Nu mă ajută!
Inod
iar desfac,
blestemul mă poartă
La şifonierul
cu cămăși ,
din dormitor.
Acolo
îmi petrec zilele
așezând
cu dichis
Cămășile
albe,
apretate
Tocmai ce le-am călcat
Dar,
nu am omis,
Să
le așez pe umerașe
toate.
Și vine miros
de tine,
bărbate!
Chiar
de tu
de opt ani
ai plecat...
Pe
tine,
Pământul
încă te arde
Și
molima
parcă
te-a înghițit!..
Al treisprezecelea nod
Fac
azi la cravată
De
fiecare dată,
când
te caut
în dormitor,
șifonierul
cu cămăși
mi-
amintește
de tine, bărbate,
până-am
să mor!
Dacă am avea
iubire
Dacă am avea iubire
Nu
am fi atât de răi
Am
da haina de pe noi
Celor
amărâți și goi...
Dacă
am avea iubire
Nu
am fi nepăsători
Când
aproapele se plânge
Apăsat
de griji și boli...
Dacă
am avea iubire
La
masa noastră ar sta
Și
săracul și bogatul
Cu
Iisus alăturea...
Dacă
am avea iubire
N-am
bârfi pe cel căzut
L-am
lua frumos de mâna
Să
vadă ce a pierdut
I-am arată calea, viața
Care
este în Hristos
Dobândind
averi în Ceruri
Având
sufletul frumos...
Dacă
am avea iubire
Am
umple lumea de bine
Pe
pământ n- ar mai fii ură
Și-am
stârpi orice minciună..
Dacă
am avea iubire
Am
trăi în armonie
Ca
prunci cei noi născuți
Am
primi doar bucurie...
Noi ce
păcate,avem Doamne?
Noi ce păcate,
avem Doamne?
Că pe pământ
ne-am născut
Suntem desculți
morți de foame
apă, de mult n-am avut...
Noi ce păcate,
avem Doamne?
Că trăim în cași
din lut
Și- adăpostiți,
la sânul mamei,
E tot ce-aveam
pe acest pământ...
Noi ce păcate,
avem Doamne?
Că trec rachetele
în zbor
Și gloanțele
taie în carne
Noi cui mai spunem...
nu-i ușor?
Noi ce păcate,
avem Doamne?
Că suntem
bătuți de soartă
Chiar de trăim
murim de foame
Și nu mai știm
nici de tată...
Noi ce viitor,
avem Doamne?
În lumea noastră ce trăim
Căci viața noastră
praf pe betoane
Atunci
când de razboi
ne adăpostim...
(Pentru copii din
Africa!)
Foto: Internet
O soartă grea
Ne-am trezit în stradă ,
după o viață întreagă
Ne-a ars căsuța noastră,
ce ne era dragă
Ne-am adunat haine
Doar câte- au
rămas
Cu ochii în
lacrimi,
fără putere-n glas...
Am plecat cu
copii,
destul de speriată
Am stat câteva zile
la o rudă, de pe
tată
Dar moșul bătrân
și fără ajutor
Se plângea întrun
că nu-i e ușor...!
Am înteles atunci
că îi sunt povară
Am luat copii
și- am pleca
spre seară
Pe străzile pustiite,
la un colț de drum
Cu copii lângă mine,
Iar visele scrum.
Acum,
ne adăpostim
în cutiile
din cartoane
Străm cu zilele murdari,
dormim pe betoane
Am uitat de acum,
gustul de mâncare!
Ne dorim o casă
Mică, nu prea mare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu