PETRUȚA SIMA - ROMÂNIA - Cronică literară a celor cinci volume publicate, pănă în prezent, de distinsa mea mătușă, Kessy Ellys Nycollas

     Cronică literară a celor cinci volume publicate, până în prezent, de distinsa mea mătușă, Kessy Ellys Nycollas

              -Petruța Sima-

                                Rădulești / 14.04.2020

  Viața merge înainte! Nu se oprește în loc pentru nimeni! Nimic nu se mai poate aduce înapoi fizic, doar mintea păstrează uneori, chiar ne alterate, momentele plăcute dar și cele mai puțin plăcute, amintiri ale părinților, ale iubirilor… 

        Ajunsă la o vârstă respectabilă, consăteanca noastră, cunoscută virtual sub pseudonimul, Kessy Ellys Nycollas, fică a comunei Rădulești, Jud. Ialomița ne onorează cu  cele cinci volumele de poezii publicate până în present: Toate iubirile mor /2016/; Dana, îngerul meu / 2016; Desculță, pe drumul pavat cu cioburi de suflet / 2019; Cioburi de suflet / 2019; Gânduri care dor / 2019, dar și cu profilul publicistic pe care îl descoperim în revista ,, LUCEAFĂRUL DIN VALE’’, al cărei fondatoare este încă din anul 2018.

      Pot spune cu mândrie că sunt în posesia tuturor volumelor, cât și a câtorva numere ale revistei. Am citit fiecare volum cu sufletul la gură dar și cu multă plăcere, constatând că tema principal este iubirea, cu excepția volumului ,,Dana, îngerul meu ‘’ în care ne arată, printr-o formă de exprimare simplă, a expunerii evenimentului, pierderea celei de a treia fice, Daniela Georgiana Petre.

     Sufletul autoarei trăiește aici printer noi. O iubire veche, împosibil de uitat, pare să fie muză a multora dintre poeziile sale. 

      Creierul uman este în stare să uite unele date și evenimente din viața noastră, dar pe cele ale unei pierderi atât de grea cât și acela al unei iubiri pure, autentice, le depozitează în altarul său  sfânt, în conștient și subconștient , ca să ni le amintească atunci când ne este  greu, privid cu nostalgie către zilele și ani din trecut.

Mulți dintre  scriitorii, oamenii de cultură și știință când își descriu biografia lor încep cu  cele mai dulci amintiri din  anii  copilăriei.  Poeta noastră ne încântă cu frumoase și nostalgice amintiri ale iubirii, uneori frumoasă alteori nedreaptă!  Copilăria nu i-a oferit un leagăn tocmai confortabil și, probabil, din această cauză refuză să  o folosească drept muză.

Da, dragi cititori, tind să cred că nu am făcut o greșeală spunând că  autoarea volumelor sus amintite nu a avut parte de o copilărie ferictă și nici de o iubire sinceră,  iar acum, ca și făuritoare de versuri îmbină cu mult succes metafora artistică cu momentele plăcute dar și drureroase,  de neuitat, ale vieții sale.

Primul volum citit a fost ,, Toate iubirile mor’’, un volum de început, un volum care a fost publicat ca volum de familie, nefiind mulțumită în totalitate de felul în care a fost scris. Nu se gândea pe atunci că va ajunge acele versuri să fie publicate.

Mi-au rămas în minte versurile poemului ,,Casa părintească’’ de la pagina 276.

Părăsită e demult / casa părintească, dar nu pot s-o vând./ În ochi am pe mama, ce mult o iubea / Cu var și pământ mereu o-ngrijea.

…………………………………………………………………..

,,Mai aud și-acum, cum mă dojenea / mama, cu blândețea ei nemăsurată, / Și mai văd pe tata, cum se așeza / să se odihnească, pe bancă la poartă ‘’, iar la pagina 281, în poemul

 ,, Să ai grijă de tine’’, ne dă de înțeles că sufletul iubit îi tulbură liniștea și acum:

,,Când glasul îi aud, simt că iau foc! /  Nu știu ce-nseamnă acest suflet pentru mine! / De nu mă cheamă, nu am liniște deloc, / Și să plâng mereu, îmi vine. / Nu voi pricepe niciodată, / Ce se ascunde-n glasul lui! / Și-n sufletul ce-mi stă aproape, / ca raza caldă a soarelui!’’

Acest volum a fost urmat de cel legat de tragedia care a avut loc în viața autoarei și anume ,, Dana, îngerul meu’’, o carte plină de o  durerea sfâșietoare în fiecare poezie. O  carte document, așa cum menționează și Felicia Drăgușin în cronica sa de la pagina 15. O carte care ne dezvăluie un destin… Dureros destin… grea pierdere.

Ce este de remarcat, este faptul că, autoarea și-a găsit forța și echilibrul să depășească dificilele obstacole ale destinului său și să își continue mersul prin viață, din postura de învingătoare.

M-a tulburat extreme de tare acest volum, de la prima până la ultima poezie cuprinsă între paginile lui.  Am să mă aplec cu multă durere dar și respect asupra câtorva versuri ale poemului  dedicat ,, Părinților îndoliați’’, de la pagina 88:

,,Nimeni vreodată nu-ți va înțelege chinul, / Și nici nu-ți va simți a ta durere,/ Decât un altul, necăjit ca tine, / Ce și-a îngropat copilul, singura avere!’’

Lăsând în urmă totul, consăteanca noastră cu care mă mândresc și din prisma că îmi este mătușă, scrie, scrie neobosită. Drept dovadă ne sunt cele trei volume aparute în anul 2019. Citindu-le am constata că, în fiecare, pe rând, scrie un vers amestecat în care se întâlnește, iubirea, tradarea, abandonul și suferința creeată de acestea toate la un loc.

Stilul autoarei poate fi observant ca și un stil pedagogic, un stil trăiristic, un stil prin care, în mod suptil, ne propune să învățăm din greșelile dumneaei pentru a putea beneficia de mai mulți ani fericiți în viețile noastre. Se spune că din greșeli învățăm, însă, alegând să învățăm și din greșelile deja făcute de alții, avem posibilitatea să greșim mai puțin și să fim fericiți mai mult.

Desculță, pe drumul pavat cu cioburi de suflet, prin însăși titlul atribuit, Kessy Ellys Nycollas spune totul. În poemul

,, Durerea’’, de la pagina 106 spune:

,, Aș vrea ceva! / Ceva! / dar ce aș vrea oare? / mă vrei? / și ce te oprește să îmi spui? / ce te face să te temi? / Stiu! / întunericul și durerea din sufletul meu.../ Da! / mi-am răscolit amintirile / trecutul doare cumplit... / dar a trecut / și asta va face  să se facă lumină în curând... / Așa cum nici iarna / nu durează o veșnicie / nici vara o eternitate... / sarea și piperul /  condimentează hrana trupului, / DUREREA! / Dă putere sufletului...’’.

În ,,Coburi de suflet’’ ne spune în poemul VIAȚA,  de la pagina 101:

,, Mă simt , uneori, la pământ, / viața, fără milă mă dărâmă, / mă face bucăți / și mă împrăștie /  pe caldarâm, / privesc răvășită / la bucățile care cândva eram eu, / și mă întreb din câte sunt formată? / Încerc să le număr, / să adun și să scad, /  să înmulțesc și să împart, / nu aflu rezultatul pentru că / un vânt stâtnit dintre gânduri / îmi fură părticelele.../ Caut un umăr pe care să plâng / simțindu-mă a nimănui, / dar nu găsesc, / pe fiecare umăr plânge cineva, / prea multă tristețe, DOAMNE, / nu pot trăi așa, / mă vreau înapoi, / întreagă și puternică / și să merg mai departe, / așa cum am făcut mereu...’’.

Ce ar fi putut să spună mai mult? Nimic! Aceasta este realitatea unui destin greu încercat dar care iese biruitor la liman.

Cel de al cincilea volum  a fost botezat de mama lui, nimeni alta decât Kessy Ellys Nycollas, cu numele de ,, Gânduri care dor’’. Cu siguranță, pe fiecare dintre noi ne doare cel puțin un gând, deosebirea o face însă lipsa curajului de a ne arăta lumii exact așa cum suntem și de a spune sincer ceea ce simțim și asta se datorează fricii. Frica de a nu fi criticați, de a nu fi acuzați, de a nu fi bârfiți… dar, dacă am avea curajul să spunem deschis:

 - Da! Ăsta sunt eu! Sunt un om ca toți alții, cu bune și rele, cu bucurii și necazuri, cu dezamăgiri și regrete…și aș dori să știu, câți dintre voi cei care tăceți, care vă ascundeți în spatele cortinei, sunteți mai buni decăt mine! Dacă cineva ar ridica cortina inopinant, în momentele voastre de ,, întuneric sufletesc’’ s-ar descoperii minciunile, neadevărurile, falsurile din spatele cărăra se joacă rolul  Lupului  moralist.

 Ei da! Acest om, autor al zecilor sau chiar sutelor de poezii, are curajul să spună: -Da! Ăsta sunt eu!

În ,,Gânduri care dor ‘’, în poemul ,,Destin‘’, de la pagina 91, spune:

,, M-am născut un suflet bun, / Însă la ce bun! / La atâta răutate /  Cum să mă supun? / M-am născut între nămeți / Pe un ger cumplit / Mă uitam în jur confuz! / Of! / Unde am venit? / Mama mângâia obrazul / Și îl săruta! / Tata încerca să spună, / Că lumea e rea!/ Eu, copil nevinovat / Căutam un scut / Sufletul să-mi protejez / Însă n-am putut!... / …/ Am ajuns iubi dușmanul / Neam mi-a fost străinul / Numai Bunul Dumnezeu / Mi-a alinat chinul!

Dovada curajului de a spune un adevăr îl avem în aceste rânduri, pe care le puteți citi și dvs. în prefață. Eu o să redau doar un fragment, restul vă las să descoperiți citind volumul.

,, Îmi trec prin fața ochilor fleșuri aproape vii ale amintirilor cu noi și am prins curajul să îi mărturisesc cât de josnică m-am simțit ,ani de zile, față de soțul meu care mă săruta în locul lui. Mă săruta iar eu îmi imaginam că este el. Ne priveam în ochi iar în locul ochilor lui căprui, vedeam doi ochi verzi. Acei ochi care m-au urmărit toată viața! Deși eram departe fizic, spiritual îi  simțeam respirația în ceafă, poate 99,99% din timpul unei zile. Noaptea însă, nu îl visam. Ani la rând mi-am spus că așa nu mai pot. Am căutat tot felul de refugii. Am ales să mă mint. A fost o ușurare a sufletului. Am iubit un om în contul altuia. Mulți ani. Este așa de groaznică viața noastră uneori, numai că noi, nu avem puterea să înțelegem ce ni se întâmplă sau refuzăm pur și simplu să înțelegem fiind conștienți că altfel nu putem merge mai departe. Am mers ani de zile de mână cu altul dar cu sufletul la el.’’

Ce aș mai putea complete eu în urma citirii acestui fragment în care ni se expune cu atăta sinceritate o realitate!?

Aceasta este ființa minunată care, prin ceea ce ne lasă scris, dorește să își elibereze sufletul împovărat de dezamăgiri, regrete, durere.

Totul ar trebui interpretat ca și lecții de viață, acea viață care, în majoritatea poveștilor, bate filmul  dar și ca suport moral aplicând sloganul Aureliei Grosu: ,,Dacă eu  pot și tu poți!’’

Eu o primesc și o privesc cu atâta admirație și bucurie în scurtele vizite pe care le face aici în satul natal Răsimnicea, simtind că mă încarc cu o energie pozitvă, benefică, în prezența dumneaei și chiar i-am mărturisit că îmi doresc foarte tare ca și eu să pot ajunge la vărsta dânsei, să arăt și să pot asemeni dumneaei.

 Vă doresc viață lungă draga noastră, Kessy Ellys Nycollas ( Tanti Nuți, așa cum vă spunem noi toți cei care vă iubim!)    

                                               PORTRET AUTOR

Puteți intra în posesia volumelor contactând autorul la e-mail: oelena29@gmail.com

         Prețul se negociază în funcție de numărul volumelor comandate.