DUMITRU SANDU - ROMÂNIA - VERSURI

VIATA TRECĂTOARE

Când e soare, când e lună,
Pare rea și pare bună,
Trec în zbor pe fir ca ața,
Clipe dulci și rele VIAȚA.

Se destramă prin mișcare,
Zile strânse în fuioare
Și torcându-se ca ața,
Ele...desfășoară VIAȚA.

Zile dulci și clipe rele,
Ba noroace, ba belele,
Simți cum ziua se cam duce
Și te miri ca un novice:

De ce trece viața-n sine,
De ce răul plânge-n tine,
De ce sufletu-ți jelește,
De ce omu-nbătrânește?

Simți cum zboară firul vieții,
Cum trec anii tinereții,
Numeri nopțile pierdute,
Ca și ridurile multe.

Timpul trece torcând ața
Și'o amestecă cu VIAȚA,
Azi ești tânăr și frumos,
Mâine un bătrân hidos.

Plin de boli, uitat de lume,
Fără nici un țel anume
Și-ți trăiești clipa rămasă,
Stând în pat, bolind în casă.

Ceasul ticăie secunda,
Mintea-ți zboară ca și unda,
Căutând în amintire,
Acea clipă de uimire.

Somnul greu ți-apasă viața,
Și te-afunzi greoi în ceața,
Ce te duce în visare,
Ești pierdut, pierdut ești oare?

Adormit ți-apare-n față,
Clipa vieții fir de ață
Și mosorul cât mai ține,
Pare rău și pare bine?

Te trezești gândind spre mâine,
Ceasul ticăie vezi bine,
Trecu visul, trecu unda,
Trecu clipa și secunda .

Și bolnav socoți bătrâne,
Ce-a fost rău și ce-a fost bine,
Dar... acuma totu-i dus,
Ziua pare spre apus.

E cu soare, e cu lună,
Ba e rea și ba e bună,
Tare-i plină de sudoare,
VIAȚA asta trecătoare.

09-01-2013