MARIAN DAIA - ROMÂNIA - CU CIPRIAN PORUMBESCU ÎN CARANTINĂ *BALADĂ*

CU CIPRIAN PORUMBESCU ÎN CARANTINĂ
*BALADĂ*
Autor: Mariana Buzea Daia

De când sunt în carantină mi-am făcut prieteni noi:
Cărţi cu pagina virgină şi muzicieni de soi.
Cartea-ncet cade din mâna, capul pe pernă îl las,
Muzica în căşti răsună o baladă în impas.
*
Pe-un drum prăfuit ce şerpuie-n munţi,
Un tânăr cu plete, uşor se strecoară.
Obosit, sub brazi, cu paşii mărunţi,
Dintr-un ştergar de in, scoate o vioară.

Ochii-ascund sub gene lacrima amară,
Vântul bate-n plete şi-n suflet îi bate:
- Ce-a rămas din tine, frumoasa mea ţară
De-atâta durere pân' la Cer străbate?

Falnicii Carpaţi îşi plâng de zor brazii,
Bietul Bărăgan numără ciulinii,
Prin păduri, jivine îşi plâng camarazii
Iar prin sate urlă a pustiu toţi câinii...

Ardealule brav, unde-s ardelenii?
Moldova mea dragă, unde ţi-e mioara?
Ţară Românească, unde-ţi sunt oştenii?
Ah...vioara mea, cu tine-mi plâng ţara...
*
Plânge pe o stâncă, nimenea să-l vadă
De tremură Munţii, de urlă o Mare.
Cu vioara-n braţe tânguie baladă
De-l ascultă ţara cuprinsă de jale.

O vrajă se lasă peste munţi, agale
Şi, ca prin minune...drujbele-amuţesc.
Pădurea se umple iar cu animale
Iar munţii golaşi se împăduresc.

Mamele îşi strâng în braţe copiii,
Plugul trage brazda înfiptă-n ogor,
Din străinătate ni se întorc fiii,
Se-adună cu toţii, se strâng în popor.

Bărăganul râde şi dă de mâncare,
Moldova se umple de mieluţi şi oi,
Ardelenii joacă şi chiuie-n soare,
Cu toţii îşi iau ţara înapoi.
*
De pe stâncă vede ţara lui frumoasă,
Vioara şi-o pune, cu drag, în ştergar.
Acum este vremea să plece acasă
Rămânând balada - cel mai frumos dar.
*
Vă recomand, cu drag, să ascultaţi ,,Balada" lui Ciprian Porumbescu:
https://youtu.be/VzBXJB_otlc