PĂDURARU ELENA - ROMÂNIA - VERSURI

Un colț de pâine

De ai sufletul la tine
Vei intelege, cât de bine
Este să dai, un colț de pâine
Unui înfometat de câine.

Cu ochii mari și trist se uită
Si-o lacrimă încet îi pică,
Nu cere mult,un colț de pâine
Puțină apă și-un pic de afectiune.

Îți lacrimeaza sufletul,
Cand ochii lui cei rugători,
Cer îndurare și iertare
Că este-un câine călător.

Nu toți oamenii au milă,
În egoismul lor, sfidează,
Ei, nu iubesc și le e silă
De o ființă prea umilă.

Dă la o parte vălul plumburiu,
Din sufletul tău negru și pustiu,
Lasă bunătatea să pătrundă
Dăruiește milă ,ce te costă.?

De dai aceluia ce-ti cere
Puțină pâine,n-ai să sărăcești ,
Din contră ,binele ce-l faci
Vine când nici nu te gândești.

Elena Paduraru
25 04 2019