REGINA
MARIA: IN LUMINA ETERNEI SALE COROANE
Posibilitatea
desavarsirii cantareste mai mult decat experientele reale care i se impotrivesc.
Idealul adevarului este in conștiința întregului. A fi bun înseamnă a trăi viața
tuturor. A fi cu desăvârșire bun, înseamnă a-ți realiza viața în infinit.
„Cîtiva
dintre cei din casta mea”, mărturisește Regina Maria într-o scrisoare personală,
„se miră și dezaprobă curajul meu de a îndrăzni să pronunț cuvinte pe care capetele
încoronate nu obișnuiesc să le pronunțe, dar eu pășesc înainte împinsă de o
pornire interioară căreia nu-i pot rezista. Cu fruntea plecată recunosc că și eu
nu sunt decât un instrument în niște mîini mai mari, și mă bucur că știu acest
lucru.”
Stimati
ascultatori si mult iubiti prieteni, va invit sa sarbatorim impreuna, acest eveniment„
ziua de nastere a uneia dintre cele mai
populare figuri regale din istoria europeana, Regina Maria a Romaniei. Nascuta
la 29 octombrie, 1875, Regina Maria descopera, prin propria-i putere launtrica,
de-a lungul vietii sale, ca marginitul nu e captiv in granitele lui, ci curge
necontenit, pe mai departe, lasand in urma cate ceva din marginirea lui, in
orice moment al vietii.
Va
propunem, asadar, sa vedem impreuna care sunt distinctiile inepuizabile ale
acestei regine, care alcatuiesc zestrea de valori umane, si care o fac vesnic
prezenta in viata noastra!
Ca
de obicei, va asteptam contributiile valoroase pe Grupul de Facebook Radio Prodiaspora-
In Direct.
Emisiunea
“Arta, Stiinta si Religie – In Cautarea Drumului Comun” poate fi ascultata
folosind link-urile: http://tunein.com/embed/player/s106078/
sau http://www.romaniaradio.ro/radio/radio-prodiaspora.shtml
sau http://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm
sau folosind fisierul de ascultare pe care il puteti descarca aici: http://prodiaspora.de/prodiaspora
sau http://www.romaniaradio.ro/radio/radio-prodiaspora.shtml
sau http://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm
sau folosind fisierul de ascultare pe care il puteti descarca aici: http://prodiaspora.de/prodiaspora
AVE, MARIA
de
Val Răzeşu
în memoria reginei Maria a României
Motto:
Dacă pleci la ceruri, lasă-n urma ta
Țara ca o floare de nu-mă-uita...
Dacă pleci la ceruri, lasă-n urma ta
Țara ca o floare de nu-mă-uita...
|
|
chiar de însăşi moartea ne-a trecut prin coasă,
 |
| REGINA MARIA |
în urmaşi să fim veac de veac acasă.
Ne-a zidit cetate Dumnezeu Carpații,
Marele Lup Alb l-a lăsat străjer,
sub tăiş de săbii ne-am avut ca frații,
Dunăre de sânge ne-am făcut sub cer.
Marele Lup Alb l-a lăsat străjer,
sub tăiş de săbii ne-am avut ca frații,
Dunăre de sânge ne-am făcut sub cer.
Ne-au supus vremelnic liftele păgâne
fie că purtau cizme sau şalvari
dar te-ai ridicat mai aprig române
decât se înalță codrii de stejari.
fie că purtau cizme sau şalvari
dar te-ai ridicat mai aprig române
decât se înalță codrii de stejari.
Lacrimă de bucium când a curs pe glie
că ne ocăra țipăt de chimval,
tot ce e frumos am ascuns în ie,
umbre de strămoşi au urcat pe cal.
că ne ocăra țipăt de chimval,
tot ce e frumos am ascuns în ie,
umbre de strămoşi au urcat pe cal.
Veac de veac vitejii în şa au urcat
când şi-au asmuțit liftele zăvozii,
şi-au ținut pământul binecuvântat
cu spada şi crucea, aprigi, voievozii.
când şi-au asmuțit liftele zăvozii,
şi-au ținut pământul binecuvântat
cu spada şi crucea, aprigi, voievozii.
Dar uităm prea des, am fi fost arşice,
ba chiar în uitare am fi fost plecați
de n-ar fi fost mame ş surori, şi fiice,
ca să ne ridice din neant, bărbați.
ba chiar în uitare am fi fost plecați
de n-ar fi fost mame ş surori, şi fiice,
ca să ne ridice din neant, bărbați.
 |
| REGINA MARIA CU REGELE MIHAI |
|
|
de nu ar fi fost românca, Femeia,
doar prin ea e neamul straşnic ca un munte,
către nemurire Cântecul şi Cheia.
Cu atât mai mult pentru o regină,
să ridice ochii către Cel de Sus,
în priviri s-adune ceruri de lumină,
scumpă pe coroană crucea lui Iisus.
să ridice ochii către Cel de Sus,
în priviri s-adune ceruri de lumină,
scumpă pe coroană crucea lui Iisus.
Lady Di a noastră este mult mai rară
- din străini venită, aşa ne-a aflat:
mici, neînsemnați ca neam şi ca țară,
am trecut Carpații când ne-a înfiat.
- din străini venită, aşa ne-a aflat:
mici, neînsemnați ca neam şi ca țară,
am trecut Carpații când ne-a înfiat.
Şi de-a fost să fie fără de putință
să poată, la Tisa, prin duşmani străbate,
lacrimă le-a fost pentru suferință
celor de sub gloanțe, pentru libertate.
să poată, la Tisa, prin duşmani străbate,
lacrimă le-a fost pentru suferință
celor de sub gloanțe, pentru libertate.
Când era să fie să nu avem țară,
ne-a îndemnat stâncă, Mărăşeşti, Oituz,
pe cei ce purtau piatra funerară,
piepturi de clăcaşi s-au făcut obuz.
ne-a îndemnat stâncă, Mărăşeşti, Oituz,
pe cei ce purtau piatra funerară,
piepturi de clăcaşi s-au făcut obuz.
Şi le-a fost alături, soră fără teamă,
peste setea morții le-a fost apa rece,
țării sfâşiate i s-a făcut mamă,
ca să strige fiii: ,, Pe-aici nu se trece!"
peste setea morții le-a fost apa rece,
țării sfâşiate i s-a făcut mamă,
ca să strige fiii: ,, Pe-aici nu se trece!"
I-a fost dragă țara, una şi întreagă,
România Mare - ce era doar vis -
dacă azi există, să ne fie dragă
Regina Maria, ca un cer deschis.
România Mare - ce era doar vis -
dacă azi există, să ne fie dragă
Regina Maria, ca un cer deschis.
Poate, gânditoare, Missy ne priveşte...
Chiar dacă există Anglia cerească,
despre veşnicie tot pe româneşte
îşi îmbracă ia să ne povestească.
Chiar dacă există Anglia cerească,
despre veşnicie tot pe româneşte
îşi îmbracă ia să ne povestească.
Ne-ai lăsat coroana ta nemuritoare,
clipa să reverse în noi veşnicia,
inima ta bate a albastră floare,
fie-ți somnul lin şi, Ave Maria!
clipa să reverse în noi veşnicia,
inima ta bate a albastră floare,
fie-ți somnul lin şi, Ave Maria!
VAL RĂZEŞU
„Oricâte
greșeli va fi comis regina Maria, înainte și după război, războiul rămâne
pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la
loc de cinste. O găsim în tranșee printre combatanți în rândurile înaintate, o
găsim în spitale și în toate posturile sanitare printre răniți și bolnavi. O
găsim de față la toate adunările care încercau să facă puțin bine. Nu a
cunoscut frica de gloanțe și de bombe, cum nu a cunoscut teama și scârba de
molimă sau nerăbdarea față de eforturile așa de des inutile, provocate de
dorința ei de mai bine. Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate
fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării
și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă,
în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. Se poate afirma
că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat
aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a
influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape
numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la
București, regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din
cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.[1]”
—Constantin Argetoianu , Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri
—Constantin Argetoianu , Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri
„Românii
sunt latini. Vorbesc cu inima și cu mâinile. Din primul moment o adoptă pe
Maria. În spatele acestei spontaneități afective se ascunde ceva mai profund.
Începutul, poate, al unui sentiment monarhic profund în România. După aproape
treizeci de ani de monarhie prusacă serioasă și competentă, dar care duce lipsă
de imaginație, a venit în sfârșit momentul pentru o regalitate care vorbește
sufletului. Este un dialog care între Maria și poporul român va continua, în
ciuda vicisitudinilor istorice, timp de patruzeci și cinci de ani.[4]:p. 52”
—Guy Gauthier, Missy, regina României
Suferindă
încă din 1936, starea de sănătate a reginei Maria s-a agravat în 1938. Medicii
i-au recomandat să se interneze într-o clinică din Dresda. Tratamentul s-a
dovedit a fi inutil, regina luând hotărârea de a reveni în ţară. Simţind că i
se apropie sfârşitul, a adresat o scrisoare ţării şi poporului român: "Eu
am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau
să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare. Te binecuvântez,
iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară care ai trăit
în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am
văzut-o întreagă, a cărei soartă am împărtăşit-o atâţia ani, al cărei vis
strămoşesc l-am visat şi eu, şi mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii
veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică
printre alte naţiuni, fii cinstită, iubită şi pricepută. Şi acum vă zic
rămas-bun pe veci, de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn, dar
mai presus de toate aminteşte-ţi poporul meu, că te-am iubit şi că te
binecuvântez cu ultima mea suflare",
,,
Pe regi nu-i aplauzi, cum nu-l aplauzi in biserică pe Dumnezeu. Regii sunt unşi
de Dumnezeu. În fața regilor te apleci pios, dacă au trecut la cele veşnice şi
respectuos, dacă sunt în viață. Şi atât"
Valentin Stan
,, Fericiţi cei ce ştiu că îndărătul
tuturor graiurilor stă negrăitul;
că de acolo – binecuvânt,
măreţie ne vine şi-avânt.
Desprins de aceste punţi
ce noi le-njghebăm din nimicuri de tină:
ca mereu de pe creasta oricărei răpiri
să vedem comuniunea senină."
Rainer Maria Rilke
tuturor graiurilor stă negrăitul;
că de acolo – binecuvânt,
măreţie ne vine şi-avânt.
Desprins de aceste punţi
ce noi le-njghebăm din nimicuri de tină:
ca mereu de pe creasta oricărei răpiri
să vedem comuniunea senină."
Rainer Maria Rilke
Regina Maria ar fi meritat mult mai multă recunoştință din partea noastră, ea, o străină, a devenit sumă reprezentativă a aspirațiilor neamului românesc, trup şi suflet pentru transormarea dezideratelor noastre milenare în realități.
Locuim în timp ca într-o oglindă specială. Oamenii obisnuiți au parte doar de prezent - clipa când își văd proiecția, în trecere, în apele oginzii.
Oamenii mari devin contemporani cu viitorul în
oglinda veacurilor.
 |
| REGINA MARIA |
VAL RĂZEȘU
