UN CUȚIT...
Un cuțit...
în inimă mi-ai înfipt!
Un sentiment de
nedescris
Se naște zi de zi...
și-un vis...
Simt parcă ar muri ceva în mine
Asteptând un semn
de la tine!...
(A naibii viață!
cât este de nedrept!)
Să iubești cu atat respect
Să te îneci în
patimi și dor...
Să nu poți face un
pas ,,incorect’’
Să nu poți încerca un nou zbor…
Să îmi ard și să -mi
sting, dorul de dor
Durerea mă apasă zi
de zi, tot mai greu
vine șăgalinică, ca
un condor
și pustiește
sufletul meu!..
Nu mai pot duce acest sentiment.
Imi e dor de tine,
simt că mă sting!
Cu o lacrimă pe obrazul ardent...
O strofă lasa-mă să
îti mai scriu, să te strig!
Să scot din mine
tot ceea ce simt...
Poate așa îmi va fi
mai ușor!
Nu aș vreau să exist și consimt,
...O pată în spațul
tău, o presimt!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu