JURNAL DE REVISTA

CINIC-IANUARIE, PRIMA ZI DE POST DIN ACEST AN

Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul AN. După 11 zile de sărbători în care ne-am înfruptat din belşug cu bucate alese, ne mai fiind restricţii alimentare, urmează şi o zi de purificare a sufletului. Aceasta este ziua din ajunul Bobotezei în care se ajunează, pregătindu-ne astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie care este  o zi a Botezului Domnului". Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru şi vor lua, numai dimineaţă, Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc. Alături de aceasta mai este şi ziua de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi ziua Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul care se serbează la 29 august.

       Ajunul Bobotezei este foarte important. Și asta pentru că e zi de post, care reprezinta o jertfă a omului înaintea primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri, tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie, ţin post negru în această zi. Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile. (Şi la mine a fost preotul încă din această seară, un preot tinerel căreia i se cam terminase apa sfinţită din căldăruşa şi care nu s-a sfiit să mă întrebe dacă am în casa aşa ceva. Am răspuns cu bucurie: DA! Şi i-am umplut vasul. Mă simt atât de bine ca apa sfinţită, pe care eu o păstram de anul trecut, a fost binecuvântată de Bunul Dumnezeu să ajungă şi în casele vecinilor mei şi mă simt o aleasă a Tatălui Ceresc... pentru acest gest care mi se pare mai mult decât o alegere divină... Am simţit în acel moment ca Atoate Creatorul este în faţa mea şi mă binecuvântează pentru reuşita planurilor şi deciziilor mele din noul an). Se spune că preoţii ar trebui să primească de la gospodari fuioare de cânepă... ceea ce în vremurile noastre nu mai exista... dar, mai nou se pot oferi sculuri de lână, colaci și bani. Din aceste fuioare se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari iar Maica Domnului va face, din ele, plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.

     Încă de când eram acasă, la mama, știu că fata trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc, cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. Pentru că peste noapte, În vis,  i se va arăta ursitul. În aceste zile, se mai spune, că e mare păcat să speli ceva. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează cu siguranţă se vor mărita în acel an. Tradiţia culinara în această zi de Bobotează este să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Nu care cumva să te cerți cu soțul, căci de asta veți avea parte tot anul!

Nu e voie să împrumuţi nimic în această zi.

      Sărbătoarea aceasta este una care abundă în superstiţii. Oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. Fetele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Vă doresc o Bobotează ca în poveştile bunicii...! Noi..! Lumea modernă în care trăim... nu mai ţinem seama de absolut nimic... dar ne mirăm atunci când toate ne merg pe dos...

EU VĂ DORESC CA TOATE SĂ VĂ MEARGĂ,, PE FATA "  PENTRU A MERGE PE DOS NU TREBUIE SĂ NE RUGĂM... MERG DE LA SINE.

    KEN