DĂ-MI SUFLETUL ÎNAPOI
Am
stat tot mai des, în ultima vreme, la taifas cu gândurile mele. Mă simteam parcă pierdută, rătăcită sau
poate doar dezamăgită! Nu prea știu nici
acum să definesc prea bine starea, sentimentul.
Ceea ce știu însa, este că ,,îmi
vreau înapoi sufletul’’.Da!
Sufletul pe care, într-un moment de
generozitate, l-am pus pe tavă în fața persoanei nepotrivite. Dar nu
sunt tristă. Din contră! Simt o stare de multumire totusi, simt starea omului
care și-a dus la bun sfârsit misiunea pe
care a avut-o de îndeplinit pentru că numai o forță necunoscută îți dă puterea
să faci uneori, lucruri de care nici tu nu te știai capabil.
Și totuși …..
Cred că a venit timpul să te rog, OM
DRAG, să îmi dai inima și mintea înapoi.
Da !
Le vreau înapoi! Și asta pentru că este îndeajuns
lupta pe care au dus-o între ele. A trecut
destul de mult timp în care inima a suportat dojana minții pentru greșeala pe care a făcut-o
deschizându-ți ușa, invitându-te în viața
mea iar tu ai ales să rămâi în prag jucând
un joc de fotbal cu sentimentele.
Te-ai jucat destul, nu crezi?....iar
eu mi-am călcat și mintea si inima în
picioare cu speranța că te voi face să
înțelegi că în această lume, bunul Dumnezeu, a trimis ,un om, înger, care să te ridice, să te scoată din starea în
care te aflai, iubindu-te necondiționat, cu o iubire pe care
nu o poate anestezia nici ce-a mai puternică doză de morfină.
Vin acum nu ca să te cert, nici ca
să îti cer ceva în loc, ci doar, pur și simplu, vreau ochiii mei veseli înapoi, vreau bucuria de a trăi înapoi, vreau zâmbetul meu
ascuns în colțul gurii.
Mi le-ai ascuns atât de bine
încât pot să spun că am ajuns să
urăsc jocul ăsta în care ai alergat să mă prinzi apoi, avându-mă
în brațe, m-ai aruncat și apoi, ca și cum nu ar fi fost de ajuns,
mi-ai mai dat și cu piciorul.
Imi cereai să îți arăt trupul ca mai apoi tu să închizi ochiii. Imi
căutai cu înfrigurare buzele ca apoi să tresari, îndepărtându-te. Imi cereai să îți acopăr
trupul cu trupul meu ca apoi să mă indepărtezi tulburat. Mă strângeai la piept înfrigurat ca mai apoi să îți ascunzi mâinile.
Da!
Le ascundeai la spate. Mă priveai
lung și profund de parcă voiai să vezi până dincolo de ființa mea, apoi ascundeai cu grijă toate sentimentale,
toate cuvintele de iubire și dor, ce le aruncai cu generozitate peste noi.
Le-ai folosit să îmi încălzești inima și să îmi zăpăcești mintea, apoi le-ai
lăsat să dispară când încă în mine
povestea era vie.
Mi-ai luat fericirea ostatec ținând-o legată și chinuind-o zi dupa zi,
clipă după clipă, înfometând-o de tine și
apoi lăsându-mă însetată de iubire.
Aș vrea înapoi tinerețea, frumusețea,
entuziasmul. Toate mi-au fost furate sau poate eu le-am dăruit cu generozitate din dorința arzătoare de a te face fericit,
iar tu ai încercat să mă secătuiești de energie asemeni unui vampir. Ai încercat
însă nu ai reușit, pentru că am avut puterea să renasc și să întorc timpul
înapoi în favoarea mea.
Nu mai vreau nimic chiar dacă mă voi certa cu orgoliul meu și îl voi ruga să
înțeleagă că am nevoie de dragostea ta.Voi aduna toate momentele de bucurie
într-un manunchi alcătuit din toate amintirile cu noi și ți le voi dărui în semn de prețuire și de respect. Tu m-ai ajutat să am încredere în mine, să mă
prețuiesc și să iubesc din nou.
Tu m-ai făcut să pot, ceea ce, credeam că nu
voi mai putea niciodată .
Alo, Domnu’! Da-mi sufletu’ înapoi….doar
pentru a ți-l dărui din nou… pentru că doar tu știi ce să faci cu el! Încă nu e
gol …ba chiar e mai plin decât m-aș fi putut aștepta vreodată.
Kessy Ellys Nycollas
Petroșani/ 18041993
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu