DESTIN
SAU BLESTEM
Tu
suflete ce-mi rătăcești în vis
Spune-mi
destinul cine ni l-a scris?
Ce-
a trebuit să înțelegem și n-am înțeles
Pe
drumurile vieți am mers pe contra sens?
Vroiam
să pot trăi în liniștea și pace
Să
pot iubi așa cum Dumnezeu o face...
Să
pot visa flori, ape, munți, coline
...și
nicidecum, noapte de noapte, să te visez pe tine!..
În
loc să pot să merg ferice pe al vieții drum
Pășesc
cu spinii-n talpă iar sufletu-mi e sctum
Haina
Pământului, strivit sub talpă, îmi e strâmtă
Iar
din adâncuri, străbat vocile, acelora ce nu cuvântă...
Pe
malul râului de lacrimi, cresc sălcii plângătoare
Sub
streașina de pleoapă stă lacrima ce doare
Spre
ceru'-'nalt mă străduiesc să urc treaptă cu treaptă
Din
zi în zi mai mult pricep că și speranța-'mi e deșartă!...
Iubirea
noastră pedepsită îi spartă-n mii de părticele
Stând
aruncată între noi ca-ntre pământ și
stele...
adună-n
suflet zilnic regrete și durere
nici
nu se reîntregește, nici nu piere...
...........................................................
Cine
mi-a scris destinul ăsta, atâta de cumplit?
Blestemul
cui, în ceruri, a fost auzit?
Kessy Ellys Nycollas
01012019 / Petroșani
Kessy Ellys Nycollas
01012019 / Petroșani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu