CORNELIA DIȚĂ - ROMÂNIA - GRUPAJ DE POEZIE

SĂ NU MĂ CHEMI...!

Alungă-mă de-i cu putință,
Din suflet rece, orice-ar fi,
Poate că suntem doar o ființă,
Si brusc, ca și un nor, ne-am risipi...!

De mă alungi, să nu mă chemi,
M-am destrămat in zilele cu soare,
Cu vântul serii am bătut prin vremi,
Am fost și lună, și steaua călătoare.

Am fost și foc, dar tu m-ai stins,
Cântec ți-am fost, și nu m-ai murmurat,
Izvor ți-am fost și-n tine m-am prelins,
Alungă-mă de poți,și crezi că m-ai uitat...!

Voi fi mereu o zi de primăvară,
Ce o s-o chemi și nu mai vine,
Știu... fără mine, viața ți-e amară...
Atunci, de ce te minți că ți-este bine...?

Cornelia Dița
martie, 2017
SEVERIN

BIETUL TRANDAFIR

Uitat demul într-un sacou
împrumutase tot parfumul tău,
uscat și fără vlagă...nu mă mir,
ofta întruna, bietul trandafir !
Și dacă tot am dat de el
și a fost ca un făcut ca să am parte,
l-am scos, și nu mai este singurel,
fiindcă de azi, e semnul meu de carte !
Încă mi-aduce aminte c-ai plecat,
lăsându-mi amintire un sacou,
și un trandafir frumos ce s-a uscat,
ce-n ochii mei, va înflori din nou...!
CORNELIA DIȚA
MARTIE, 2018
SEVERIN

RESPIRĂ!
Te simt, mă simți, privești și taci...
Respiră! așa cum tu respiri mereu,
În ochii tăi mă pierd și eu,
Cum mă pierdeam cândva, în câmp de maci !
Și uite că-mi mai amintesc,
Oricât mi-ar fi acum de greu,
Că te-am pierdut, pierzându-mă și eu,
Printre culori de curcubeu, nepământesc !
Respiră !Cu fiecare fir de iarbă crudă,
Cu reavănul pământ si brebeneii toți,
Privește și respiră,știu că poți,
Ca vocea sufletului tău, să se audă...!
Cornelia Dița
22.03. 2018
SEVERIN

IAR  NINGE...
Iar ninge alb
peste o zi de primăvară,
mă iscodește un mugur...
ți-este greu ?
Mă pierd în amănunte,
pierzându-mă și eu,
amară stare
de-o vreme simt mereu...!
I-aș spune multe,
dar cum să mă îndur,
să-i spun că fiecare are un destin,
că -l simte sufletul de om
mai mult sau mai puțin,
că e greșeală-n calendar,
alb din greșeală, împrejur...!
Cornelia Dita