marți, 13 februarie 2018

CORNELIA DITA - ROMANIA - CREZI?




 

     CREZI...?
Crezi tu că ne-am pierdut ?
Că nu ne vom găsi nicicând
în lumea asta mare?
Stupidă întrebare ...!
Nici eu, nici tu , nu am putut!
Ne-am prefăcut în lacrimi,
când ne iubeam mai tare...
Cădeam ca frunza toamna,
dar și căderea doare!
Și cine ar fi crezut că...
are gust amar de însingurare ?
Crezi tu că dacă atingi o floare,
ușor, cu blânde șoapte,
o mai doare?
O doare răutatea
 ce-i smulge din petale,
apoi căzute jos,
zdrobite în picioare,
uscate de razele de soare
de parcă nu a fost vreodată floare...!
Ce suflet o avea acela, oare...?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

DUREREA DESPĂRȚIRII - Autor: K.E.Nycollas ( proză scurtă care se va putea lectura și în volumul în lucru ,,ZBOR FĂRĂ ARIPI”)

În sufletul omului, în decursul vieții, se cuibăresc diferite tipuri de dureri, cauzate de diversele evenimente trăite. În urma fiecă...