ADA ADA - ROMÂNIA - ÎNGERI CĂZUȚI

Foto:internet

Îngeri căzuți

Mă-ntreb ades, de ce te plâng?!
Te-ai dus și-n mine totul strâng
Mă-ncearcă ura ce râvnește, 
Să-mi fii alături înc-o dată
Pe brațul tău să-mi înclin capul.

Mi-aș pune gaj visarea toată
C-un zâmbet vraja să dispară,
Din dreptul Lui să te cer iară,
Să las a supărării casă.

Dar tu te-ai dus, acolo sus
Și mie nimeni nu mi-a spus
Cum pot să fac să mă trezesc,
Să am curajul să visez?!

Mă-ntreb ades, de ce te-ai dus?!
Și-un gol în mintea mea s-a pus
O pată neagră de paloare,
Ce-ntro paletă-i nonculoare.

Ea arde trist și tremurând
La gândul dintre morți și vii
Cuprinsă-n mijloc efemer
Pare mai mult frântură-n cer!

Mă-ntreb mai des, de ce eu?!
Să-ți simt căldura mai mereu
Cum mă-nsoțește pas de pas
Și nici-un gând să îți dea glas!

Apari, dispari și ești nu ești,
Mă simt captivă în povești
Unde eroi sunt veșnic vii,
Mai stau puțin, poate revii!

În ochii mei, te văd aievea!
Mă tot gândesc c-ar veni vremea,
Să-mi dai mâna înc-o dată
Să-ți fiu în ceruri stea furată...
©Ada F.

( Material preluat de pe gupul revistei ,,LUCEAFĂRUL DIN VALE'')