miercuri, 24 iunie 2020

CRISTIAN NAE - ROMÂNIA - ,,SCRISOAREA UNEI FETIȚE CĂTRE PĂRINȚI''




















,, Scrisoarea unei fetițe către părinții ,,
Voi ați plecat în lumea largă,
Să faceți un trai mai bun mie.
Dar mie lacrimi cin să-mi șteargă?
La căpătâi cine să-mi fie?
Vă vreau acasă lângă mine,
Chiar să trăim în sărăcie.
Nu-n depărtări prin țări străine,
Cu bani, ce n-aduc bucurie.
Sunt zile-n care sunt bolnavă,
Mă doare capul sau un dinte.
Nu e pastilă așa grozavă.
Cum este graiul de părinte.
Copiii trec cu ai lor părinți,
Ținându-i bine strânși de mână.
Iar eu oftez și strâng din dinți
Și lacrimi multe mi-se-ngână.
Vreau o minune, una mare,
Să fim cu toții strânși la masă,
S-avem doar pâine și cu sare.
Dar să vă am cu mine acasă.
NAE CRISTIAN 21 - 03 - 2019
COLCHESTER - ANGLIA

MUGUREL PUȘCAȘ - ROMÂNIA - SÂNZIENELE

















SÂNZIENELE 🌾🌾
Sânzienele-ncing hora vieţii în noapte,
Porumbei de lumină Evanghelii dospesc,
Amalgam fiinţă-moarte, duhuri, strigăt sau şoapte,
Împletind rai, adâncuri sub Toiagul Ceresc.
Fete mândre în ii hăulesc dor pe câmpuri,
Diademe pe creștet, flori gălbui la zenit,
Lin, sub pernă îşi pun seara visul şi cântul,
Sacrosanta iubire, ipotetic ursit.
Culmi de dealuri celeste, focuri vii, sclipitoare,
Sunet tainic de bucium în mirifice zori,
Duhul Sfânt se coboară mângâind zbor şi zare,
Omul-lut, dans, candoare în corolă de flori.
Coroniţe-mpletite se aruncă pe case,
Sub suflare de vifor Sânzienele cad,
A vieţii ursită pare grea, mă apasă,
Este ţigla prea udă sub verzi lacrimi, de jad.
Tânguire de clopote-n vechea biserică,
Cununiţele plâng creionate pe cer,
O icoană a mamei lăcrimând ostenită,
De demult poposită-i pe tărâm de mister.
Blând, bunicii-mi zâmbesc pe poteci efemere,
Amintiri în amurg răscolesc şi mă ard,
Umbre dragi îmi îndrumă ale vieţii himere,
Călăuze divine în al soartei brocard.
Jos în sat pregătite-s în corliţe seceri,
Spic în pârg amurgeşte peste câmpul arid,
Eu pecetea nefiinţei n-o doresc, n-oi ierta-o,
Mi-a lăsat pomenirea, ipoteticul vid.
Plâng duios Sânziene, îngeresc le e trupul,
Pe la streşini de case sau pe pajişti de dor,
Eu păşesc mai departe, sărut tainic o cruce,
Magic viaţa devine rug de flori, sfânt decor.
Mugurel Puşcaş
( Liga Scriitorilor Români,
Uniunea Scriitorilor de Limbă Română )



ILEANA TUFIȘI -ROMÂNIA - ORIUNCE ÎN LUME TE-AI DUCE















Oriunde in lume te-ai duce
Autor Ileana Tufiși
Oriunde in lume te-ai duce
Tu nu uiți graiul tău dulce
Și porți cu mandrie iia
Pe ea scrie...România .
Oricine îți vede iia
Știe că ești din România
Țara cu port strămoșeasc
Ce și eu il moșteneasc.
Iia mea cu flori mărunte
De bunica mea cusute
La sezătoarea din sat
Ce frumos era odat...
Azi o port și eu cu drag
Că e sărbătoare in sat
Sânziene se adună
Din ele se fac cunună.
Dar nu uit de a mea bunică
Ce mă învăța de mică
Să pun mușcate in fereastră
Casa să o împodobească
Să adun din câmp Sânziene
Să mă ferească de rele
Și de sfânta sărbătoare
Eu vă scriu la fiecare.
Să mergeți in poiană in vale
Îmbrăcați iia cu floare
Și adunați Sânziene
Să vă ferească de rele.

PICA BOȘTINÂ - ROMÂNIA - IEA-N ZI DE SÂNZIENE
















Iea-n zi de Sânzâiene
Azi în zi de sărbătoare
Băieți şi mândre fecioareÎmbrăcați în albul pur,
Cu ițari de aba subțiri,
Cu găitane pe ei,
Cămăşi de pânză topită,
De fecioare-nălbită,
Trec în mândru hăulit
Fetele răspund cântând!
Ies în calea lor ca zâne
Îmbrăcate-n văl de spumă,
Spumă de pânză fină
Prin ea trupul lor se-nclină
Către feciorul pereche,
Cu muşcată la ureche
Şi apoi toți în grup trec câmpul
După floarea dragostei,
Dragostei de Sânzâieni!
Coroniță să-mpletească
Din sânziană floare aleasă,
Cu miros de vară dulce
Sufletul la toți să-ncânte,
Dragostea s-o plămădească,
Tineri să se-dragosteasca
Floarea sânzâienilor
La-nceputul verilor,
Sânzâiene împletite
Puse în par şi pe frunte
Gălbenele puse-n păr,
Pe umeri lasate uşor,
Făcute-n fir ca şnur,
Spală-n miros al lor sân,
Curg în fire sânzâiene,
Mângâie tălpi,ating glezne,
În iubire întrupată
Tot de dragoste udată!
Sânzâiana floare-aleasă,
Fină galbenă mătase
Iea azi o însoțeşti,
Drăgaica sărbatoreşti!
Ii lucrate de fecioare,
S-o poarte în sărbatoare,
Tot cu fire de matase
In culori de flori aleasă,
Aurii precum sunt stele,
Şi prin fir cu mici mărgele!
Iile cu drag purtate
De fete nemăritate,
De fete şi de femei
In sărbători şi la joc,
Să le poarte mult noroc!



Pica Maria N.Boştină
24 iunie 2020

marți, 23 iunie 2020

NECULAI RADU - ROMÂNIA - SÂNZIENE














Sânzâiene
Un dans de fecioare
E câmpul,
Rotundă e fusta,
Cusută în galben e iea ,
Albă năframa
Curge sub plete ,
Cu gleznele ude,
În păr
Stropite de soare,
Culeg sânzâiene
Cu fața
Aprinsă ca macul ,
Ochii
Sticlind albastrului cer ,
În coș adună ursitul,
Se roagă la Sfântul.
Autor
RADU NECULAI _Neculai Radu

ELENA MARIN - ROMÂNIA - ,,SÂNZIENE RENUMITE''

















"SANZIENE RENUMITE"
ÎN CORONITE IMPETITE
ADUCEȚI, BELȘUG ÎN CASE
FLORI MINUNATE, FRUMOASE.
VĂ POARTĂ, FETELE TOATE
CA, SĂ LE ADUCEȚI SPOR ÎN
VIAȚĂ
ȘI SĂ LE IMPROSPATATI A LOR
FAȚĂ.
VĂ AȘEAZĂ, PE CAP, CA PE
NIȘTE MINUNI
OBICEI, DE LA STRABUNI
FLORI, GINGASE SANZIENE
FETELE, VĂ PUN SUB PERNE.
ȘI SE ROAGĂ CU MULT FOC
SĂ AIBĂ, ÎN DRAGOSTE NOROC
ȘI IMPLORA, SOARELE
SĂ LE ASCULTE, RUGILE
SĂ LE CITEASCĂ, GÂNDURILE
ȘI SĂ LE ÎMPLINEASCĂ
DORINȚELE.
DIMINEAȚA, PÂNĂ-N ZORI
CÂND, CADE ROUA PE FLORI
CULEG, FLORI DE SANZIENE
LE AȘEAZĂ, ÎN BUCHETELE
ȘI SE IMPODOBESC, CU ELE.
ÎȘI SPALĂ, CU ELE FAȚA
CÂND, E ROUĂ DIMINEAȚA
LE ÎMPLETESC, ÎN CORONITE
ȘI LE PUN, PE LA PORTITE
LA PORTITE ȘI ÎN CASĂ
SĂ AIBE, VIAȚA FRUMOASĂ.
MULT BELȘUG ȘI SPOR ÎN
TOATE
VOIE BUNĂ, SĂNĂTATE
DOAR, DE BINE S-AIBĂ PARTE.
ASTA-I, UN VECHI OBICEI
SE RESPECTĂ, CU TEMEI
DATINI VECHI, DE LA STRABUNI
SANZIENE, FLORI MINUNI.
INVOCATE, PÂNĂ-N ZORI
CU DRAGOSTE SI CU DOR
DE FETE ȘI DE FECIORI
SANZIENE, MANDRE FLORI"!!!
ELENA MARIN AUTOARE
23.06.2019

ELENA ARSENIE - ROMÂNIA - DINTRE FERIGI...


Dintre ferigi...
Dintre ferigi părăsite
Parcă uitate de vreme
Simțurile-mi adormite
îmi arată Sânziene
Înalte, frumoase, slabe
Puf de papură-n nuiele
Vin, somnul să mi-l adape
Prinzându-se-n dans de iele
Pe capete-au coronițe
Dansul lor, fără sfârșit...
Pare un râu de mlădițe
Ce curge spre infinit
Nu-mi doresc să stau în loc
În dans, mă prind să plutesc
Dar sunt prinsă de mijloc
De Soare...și mă trezesc
Îmi șoptește la ureche
Că-s ființe efemere
Ce apar în stări de veghe
Și dispar, precum himere.
Elena Arsenie
24/06/2018

IOAN DRAGA -ROMÂNIA- STEA NESTEMATĂ...




STEA NESTEMATĂ...
Stea dulce și iubită te-am căutat pe tine,
Prin văile cu aștrii azi nu ai apărut
Privesc la zorii zilei cum împletesc destine
Când soarele răsare pe cerul meu tăcut.
Comoara mea de suflet, iubire minunată,
Tu stea a veșniciei și plină de senin
Să nu te-ascunzi de mine, o preafrumoasă fată
Izvor al bucuriei de pace și alin.
Aș vrea să zbor spre tine dar e cu neputință
Am încercat din doruri aripi să construiesc,
Dar nu mă pot desprinde doar cu a mea voință
Eu sunt legat de glie, de lut, de omenesc.
Mi-e inima bolnavă de dor și de iubire,
Iar floarea-i ofilită de când nu te zăresc,
Cu dor trec râul vieții spre țărm de nemurire
Și sper ca-n veșnicie să te reântâlnesc.
Te-am așezat în suflet pe-o floare de lumină,
Pe treptele iubirii am urcat zi de zi
Am ascultat în taină a ta șoaptă divină,
Prin umbra rece-a nopții și raze argintii.
Am băut din izvoare doar cu apă curată
Am cules grâu cu spice doar din al meu ogor,
Nu am lăsat trăirea să-mi fie vinovată,
Decât fără iubire prefer atunci să mor.
Pierdută-mi pare clipa dar nu și viitorul,
Din ceară e trecutul, prezentul este foc
Îmi arde existența, aprins îmi este dorul,
Iubirea ta e aer, fără ea mă sufoc.
Autor: Ioan Draga
foto internet

ILEANA TUFIȘI - ROMÂNIA- SÂNZIENELE
















SÂNZIENELE
Autor Ileana Tufiși
Flori mândre de sânziene
Adunate în bucheţele
Le impletim in coronițe
Le agățãm de ușiţe.
Ele ne vor proteja
Sănătate ne vor da.
Azi e zi de sărbătoare
Toată lumea ....mic și mare
Să vină in poieniţã
Să impleteasca coronițã
Să o pună in stîlp la porți
Că ne apãră pe toți.
De ploi mari și de furtună
Când ielele se răzbună.
Iar fetele in cosiţã
Să își pună coronițã
Iar sub pernă Sânziene
Că le apară de iele.
Flăcăi toți să își facă
Din cicoare curea lată
Să le aducă sanatate
Noroc și mult spor in toate.
Sanziene,sanziene
Apărați acum de rele
Și tara care imi e dragă
De furtuni și nori de piatră
Că noi ne tinem credința
Dar luptăm cu neputința.

IOANA CONDURARU - ROMÂNIA - SÂNZIANĂ




























Sânziană
Conduraru Ioana

Foie verde bob năut,
Sânziană de demult,
Nu mai bați câmpiile
Să găsești dragostile.

Stai cuminte lângă prispă
Strângând într-o batistă,
Amintiri de altă dată
Când erai frumoasă fată

Și -adunai în palma mică,
Toată floarea de pe luncă ,
Făcându-ți cunună aleasă
Badea ca să te îndrăgescă.

Acum, părul ți-a albit,
Față ți s-a vestejit
Și privești cerul cu dor
Că ți-i badea călător.

Sânziană, Sânziană,
Nu mai ești o fetișcană
Însă nu te lași defel ,
Că ți-i chipul frumușel.

I.C
23-06-2020
Imagine internet
Cu mare drag vă îmbrățișez dorindu-vă iubire și frumusețe!
Și cum ziua de mâine este o zi deosebită ( atât religios) cât și prin obiceiurile noastre populare, vă trimit gânduri de bine și tot ce doriți să vi se îndeplinească!



duminică, 21 iunie 2020

Ion Cuzuioc - R. Moldova - Ce să-ți dau eu ție boală?

                                                  De Ziua 

                                       Lucrătorului Medical 

    și a Farmacistului!


Astăzi, 21 Iunie, medicul și scriitoru Ion Cuzuioc omagiază colegii de breaslă dar și farmaciștii, prin versuri! 

         ,,LA MULȚI ANI!"


Ce să-ți dau eu ție boală?
Ce să-ți dau eu ție boală,
Să dispari din viața mea?
Ani la rând stau pe tânjală,
N-are cine mă trata.

Ai pătruns în sânge, oase,
Sufletul mi-ai copleșit;
Unde-s vorbele miloase,
Ca să fiu tămăduit?

Dacă-ți port vreo vină boală,
Și-am greșit în fața ta,
Hai să facem târguială,
Dar te rog, nu mă lua.

Frumoasă-i  viața pe pământ ,
Ce ne-a dat-o Dumnezeu,
Și darul Domnului cel sfânt,
Vreau să-l port cu drag și eu.

Deci, te rog pe tine boală,
Dacă ți-i la viața mea,
Să-i dai morții socoteală,
Și în doi ne vom ierta.

























Esculapiene

Crez
Pe doctor - se observă uneori -
Îl copleşesc păcatele lumeşti:
Când rău îi faci, te lasă ca să mori,
Când bine-i faci, te lasă să trăieşti...
Bolnavul şi medical
-Sunt , doctore, mahmur, mi-i greu,
E vai şi-amar de capul meu.
-Ascultă o povaţă bună:
Să bei cu doctoru-mpreună

Avertisment                                  
Ca un discipol al lui Esculap
Confirm şi azi, ce-am spus şi adineauri:
De vrei să n-ai cumva dureri de cap,
Să nu trăieşti de dragul unor lauri.

Unui bolnav la farmacie
Pastile nu-s la farmacie
Şi ai prilej de bucurie,
Căci farmacia-i o salvare,
Atuncea când pastile n-are!
Dilemă
-Doctore, ţi-aduc o vacă:
De la mine - un cadou,
Căci sărmana dobitoacă
N-are... bou.

Medicul şi popa.
Unul, cică, te tratează,
Altul te înmormântează
Şi au ambii chilipire-
Mesele de pomenire.

Unui ginecolog
Mulţi privesc în zare,
Şi se văd la mare;
Numai tu-în jos
...Malu-i priporos!

Unui coleg care a abandonat medicina şi s-a făcut preot
Halatul alb să-l schimbi pe rasă
Nu e o faptă ruşinoasă,
Deşi nu-i chiar uşor păcatul
Ţi-l speli... scoţând halatul.

Unui mamolog
Cred că-ai fost un papă lapte
De-ţi promovezi doar o idee,
Ca din zori şi până-n noapte
Să pipăi... sânii de femeie?!

Inflaţie
Cu reţeta-n farmacie
Omul vine ca să-nvie,
Auzind cât costă leacul-
Boala-i pune iar capacul.

Femeile la medic
Cât n-ai fi de mititică,
Un control nicicând nu strică,
Şi-apoi doctorului-i place
Cât mai des să te dezbrace.

Unui stomatolog
Numeri dinţi şi bani
De un car de ani.
Dinţii se răresc,
Banii se-nmulţesc.

Unui narcolog
O viaţă ne-a tot zis: ,,Nu bea!”
Până-a ajuns şi el abia
Acum să înţeleagă viaţa:
,,Bea seara! Nu bea... dimineaţa!”

Unui alt narcolog
De viciu i-ai salvat pe mulţi,
Izbândă-n muncă ai,
Acum doar oamenii cei culţi
Mai  beau cu vadra... ceai.
Beţivul la farmacie
Pe beţivul cel nervos,
Chiar de-i bune, sănătos,
Farmacistul mi-l omoară,
Prescriindu-i apă chioară.
Soluţie
Medicul cura la mare
Mi-a prescris-o-n estival.
Şi-o primesc, că e-n dotare,
Într-o cadă la spital.

Voinţă
Ce n-ar face-n cazul grav
Medicul c-un bisturiu,
Dar de-şi doreşte un bolnav
Pân'la urmă rămâne viu.
Colegului de breaslă

Ca unui medic se cuvine
Un cuvânt să-i spun de bine,
Căci mai ştii ce boală-mi vine
Şi mă tratează şi pe mine.

Ascultare
Medicul mi-a dat un sfat,
Să beau vinul cu măsura.
Şi să ştii, m-am conformat:
Jos paharul, beau cu gura.

Unui grandoman
Ca un medic i-am propus
De acest viciu să-l ajut.
Şi mi-a răspuns că e exclus,
Căci dânsu-aşa şi s-a născut.


Recunoştinţă
Doctor e de meserie,
Operând cu bucurie
Şi-i tachinat de omenire,
La mesele de pomenire.




joi, 18 iunie 2020

Ion Cuzuioc - R. MOLDOVA- despre debutul și ascensiunea poetei Mirela Brăilean!




              Ion Cuzuioc

                   despre
   Debutul și ascensiunea poetei
             Mirela Brăilean!
     Literatura cunoaște nu puțini autori care și-au făcut un nume și s-au afirmat chiar de la primele lor poezii publicate! Cu alte cuvinte,  a fost un debut de bun augur. Literatura mai cunoaște și autori care au semnat peste o sută de cărți,  editându-și opere alese în mai multe volume,  dar fiind uitați cu anii de către cititorii pretențioși și obiectivi în apreciere. Poeta Mirela Brăilean s-a înscris în grupul Romanian Haiku acum doi ani ca într-un scurt timp să bucure colegii săi cu poeme de valoare și originale. Participarea domniei sale la Concursurile Săptămânale Romanian Haiku și la cele lunare de Haiku, Senryu și Ro Foto-Haiku s-au încununat de succes, plasând-o pe locurile de onoare. Cred că în mare parte succesele Mirelei Brăilean se datorează faptului că își consacră activitatea sa literară mai mult poemului de sorginte niponă,  analizând,  sintetizând și realizând tot ce poate fi mai frumos și inedit într-un Haiku. Spre deosebire de poetul care se conformează tradițiilor versului clasic și cel alb, un autor de haiku trebuie să posede și de ,,ochiul al treilea ", îmbinând cu măiestrie imaginea, aluzivul cu originalitatea, lucru de loc ușor dar necesar dacă-și dorește ca poemele sale să fie bune și apreciate la justa lor valoare.

hai-hui pe dealuri –
din urmă grăbind pasul                                                   
tăcută umbra
sau
vacanța mare –
cu palmele crăpate 
streașină la ochi

 Aceste poeme cu imagine, acțiune și aluzie pot fi văzute și simțite de un cititor versat în lectură și înzestrat cu fantezie și spirit de observație. În poemul ,,vacanței mari" eu am văzut-o și o mai văd pe mama mea prășind cu sapa în grădină  chiar și pe arșiță ca peste un timp oarecare să se oprească,  să mai tragă o gură de aer proaspăt și să-și ridice mâna cu palmele crăpate la ochi privind la soarele arzător de pe cer. Și eu ca orice om de la țară m-am văzut în poemul respectiv, amintindu-mi de anii nostalgici ai copilăriei când în vacanța de vară munceam alături de părinții mei bronzându-mă la soare cu sapa în mână pe deal. Un haiku poate spune multe dar și să-l pună pe gânduri pe cititor, intrigând-ul și provocând-ul la diverse reacții de comportament personal. Într-un Haiku original poți deconspira și un aforism și un sfat înțelept. Și tot într-un Haiku sau Senryu un autor cu har poate descrie în trei versuri un fenomen de proporții al naturii și chiar întreaga dramă a vieții unui om. Poeta Mirela Brăilean a acumulat o experiență bogată de viață trăită ca să vină pe altarul poeziei de sorginte niponă bine pregătită,  cu o viziune specifică față de ceea ce o înconjoară și,  fără doar și poate, cu harul pe care a înzestrat-o Dumnezeu și care știe să-l folosească în literatură cu multă prisosință. 

       iazul cu nuferi –
       o broască se scufundă 
       încet în lună 

    Nu știu din ce s-a inspirat colega mea de grup, Mirela Brăilean, scriind acest Haiku, din fantezia unei imaginații sau din observația cum sare broasca în ,,luna plutitoare pe iaz", dar lucru cert că este un poem reușit fiind apreciat și la Concursul Săptămânal Romanian Haiku.
Cu sarcasm aluziv este descrisă și o meteahnă lumească ,,ascunsă" în substantivul ,,poamă" din haikuul:
Ziua Recoltei –
adunate în crâșmă 
toate poamele 

   Poemul de mai ca și multe altele tot a fost apreciat și plasat pe piedestalul Concursului Săptămânal Romanian Haiku.
    Poeta  Mirela Brăilean este foarte activă postând regulat poeme de valoare în grupul  ,,Autori de Haiku din România", mai mult, în ultimul timp colaborează destul de fructuos și cu  grupul Haiku Column –Tokyo University-Japan, administrat de către pretențioșii haijini din Japonia. Poemele autoarei române Mirela Brăilean sunt traduse în limba japoneză,  apreciate și publicate în revistele de profil literar din Țara Soarelui Răsare.
  După o selecție riguroasă,  Mirela Brăilean și-a prezentat manuscrisul său de poeme de sorginte niponă separat în mai multe compartimente de la „două ferestre închise”, „nopți albe” până la „sub lună plină”, fiecare în parte cuprinzând câte cinci haikuuri,  distinsului Om al Scrisului Românesc, autor de cărți dedicate teoriei Haikuului,  Corneliu Traian Atanasiu, care este fondatorul și  administratorul grupului ,,Autori de Haiku din România ". Exigentul pedagog al Haikuului de limbă română,  Corneliu Traian Atanasiu n-a ezitat momentul ca să-i poarte de grijă manuscrisului și să-l prezinte editurii PIM din Iași cu o prefață scrisă personal de domnia sa. Cartea întitulată ,,Hai-hui pe dealuri " semnată de către talentata poetă  Mirela Brăilean în scurt timp a și văzut lumina tiparului. Autoarea cărții „ Hai –hui pe dealuri” , Mirela Brăilean, mărturisește cititorului, că ,, …Scriu cu plăcere, scriu ca o necesitate a ființei mele, scriu așa cum trebuie să respiri pentru a trăi.” Și tot Mirela Brăilean recunoaște: „… Mă consider un veșnic învățăcel, dar am cel mai bun maestru și cei mai potriviți colegi de la care să continui a învăța mereu și mereu.” Cel mai bun maestru al veșnicului învățăcel, faimosul Corneliu Traian Atanasiu scrie în prefața cărții, că…„ Dacă e să ne gândim bine, autorul este un hoinar profesionist, umblînd pe coclauri: hai-hui pe dealuri- / din urmă grăbind pasul / tăcută umbra. Adunînd impresii și încercînd să-și piardă umbra în peisaj și în poem. Rătăcind aiurea, totuși nu e singur, cineva se ține umil și neajutorat dar tenace după el. Să nu îl scape. Și el îi joacă feste! Așa cum sugerează cu o spontaneitate genial dezarmantă, autorul încearcă să-și păcălească pînă și umbra. Să faci din asta un haiku este evident o performanță. Trebuie să faci platitudinea să vibreze. Să știi cum s-o spui cu șarm și umor. Așa încît în poem să nu se mai strecoare nici umbra ființei tale. Iată și o mostră în care umbra a fost suprimată cu brio:”
încă o vară –
la masa de sub umbrar
scaune în plus
   Ce poate fi mai de preț decât aceste comentarii ale unui dascăl precum este Corneliu  Traian Atanasiu , care , cu toată exigența sa față de scrisul românesc știe să susțină autorii de haiku atunci când ei o merită din plin. Poeta Mirela Brăilean  merită aceste complimente, iar ca o confirmare concludentă poate fi și apariția cărții sale „Hai-hui pe dealuri” în colecția de debut „Prispa cu greieri”îngrijită cu profesionalismul pe care-l caracterizează de către același Corneliu  Traian Atanasiu. Este un debut promițător realizat și, fără doar și poate, că poeta Mirela Brăilean, care este într-o ascensiune creativă ne va bucura și cu alte cărți cu poeme de sorginte niponă.
   Sunt convins că cititorul nostru se va bucura și de poemele publicate mai jos și semnate de către talentata Mirela Brăilean!
pârjol în lanuri –
de-ajuns o libelulă
să frângă spicul
      ***
arșița verii –
adâncit în fântână
cerul cu stele
       ***
cămin de bătrâni –
doar umbra plopului mai
urcă treptele
       ***
casa de pe deal –
tata înhamă caii
la Carul Mare
       ***
ochii bunicii
două ferestre-închise –
cată lumină!
       ***
cireși lângă râu –
brodate cu petale
petice de cer

LANSARE DE CARTE - POEZII DIN CARTEA SUFLETULUI - Autor ELENA-CONSTANȚA ADĂMUȚ

  ÎNTÂLNIRE LITERARĂ     Buna ziua și bine v-am gasit, dragi locuitori ai orașului Aninoasa! Înainte de toate, gasesc de cuviință să mă prez...