Între cuvinte
Între cuvinte
am trăit
dramele nespusei iubiri.
Viața ca o pradă
m-a pândit
încercând să mă devore .
Eu,
cu fiecare secundă ,
am ieșit biruitor
asemeni unui vânător iscusit.
Trăiesc într-un perpetum mobile...
Doar tu
Doar tu
singură și pură,
ca o fecioară
a șoaptelor inocente,
ai rămas cu mine.
Într-o noapte,
obosit de neodihna
ideilor,
nu puteam să adorm.
Atunci am chemat
toate prietenele mele
dar m-au refuzat.
Fericirea era plecată afară,
Bucuria mă părăsise...
Doar tu Poezie,
pură, stingheră
și inefabilă ai venit.
De atunci nu m-ai părăsit
niciodată.
Singura avere
Nu mă laud
cu averi nemăsurate:
cu imperii, armate,
cu un harem de sclave.
Îndrăgostit de cuvânt
mă simt fericit,
atât de fericit,
încât îmi vine să dansez
în ploaie.
Singura mea avere
ești tu
Poezie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu