DE
M-AI IUBIT...
De m-ai iubit, de m-ai trădat, de
m-ai mințit...
De-ai fost alături, atunci când
eu, am suferit...
De mi-ai săpat mormânt, să scapi
de mine
Îți mulţumesc frumos, om drag,
Că te-ai împiedicat de mine...
Din toate eu am
învățat, ce trebuia să știu
Am învățat, ceea ce trebuie, să
fiu
Am învățat, să mă iubesc pe mine,
mai întâi
Și să-mi așez mai bine perna,
căpătâi...
Am învățat, să iert și să iubesc
Să înțeleg că totul e firesc...
Că pe pământ toate sunt
trecătoare
,,Un om se naște... altul moare’’...
Am învățat, să am tăria muntelui,
ce mă-nconjoară
Să mulțumesc în fiecare seară
Să fiu ca apa, limpede și clară
Să pot să-nfrunt tot răul ce mă
înconjoară...
Să mă înalț pe aripile unui gând
Să nu mă-ntorc din drumul început
Să mă aplec spre cel ce-a arătat
Că-mi e prieten cu adevărat...
Am învățat, să nu mă doară, vorba
orișicui
Să nu mai plâng, pe cel ce-și
spune
un ADIO, numai lui
Să înțeleg că cerul, astăzi, plin
de nori
Îmi va aduce soarele (mâine) în
zori...
Am învățat să nu invidiez
Să lupt pentru ce vreau, nu să
visez...
Să nu depind de nimeni niciodată
Și să nu bat la nimeni, în
fereastră, sau în poartă...
Am învățat, că este multă
mârșăvie
Și prea puțină omenie
..................................
Astăzi te ține-n brațe și te
linge
Mâine te face praf, fără a
plânge...
Am învățat ce nu mai trebuia
să-nvăț
... că la un car de oale, este
îndeajuns, un băț’’!
Kessy Ellys Nycollas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu