CARMEN PINTE- Destinul unei frunze

Destinul unei Frunze

      A uneia din miliardele de frunze care, toamna, se desprind de ramura iubită, părăsind-o fără prea multe regrete, știind că peste iarnă, trupul  se va transforma în substanța hrănitoare de care tatăl copac are nevoie pentru a înverzi din nou în primăvara următore și că una dintre noile frunze va fi însăși ea. Ea, aceea care prin puterea iubirii, părăsește toamna pentru a reveni din nou, tânără, puternică, frumoasă, într-un nou început. Și ea este conștientă că începuturile sunt cele mai frumoase. Și ea crede, la naștere, că va avea un destin special, o copilărie frumoasă, lipsită de griji, o frunte senină orientată către soare, pe o crenguță care îi este mamă și care tatăl trunchi a avut grijă să o așeze nici prea jos dar nici prea sus în înalta ,,Societate frunzărească’’. Ce să mai spunem? O frunză cuminte și la locul ei, cu vise mărețe dar însuflețită de sentimentul că ea, este mult mai deosebită decăt restul suratelor prin simplul fapt că stie să valseze foarte frumos, să freamăte duios în adierea vântului călduț de primăvară.

-        Vibrez atât de elegant, șoptește ea fericită!

     Nimeni nu șovăie și nici nu îndrăznește  să o contrazică. Continuă să crească și să își schimbe verdele crud într-un verde matur, observând că și umbra pe care o face de acum este mai mare și mai răcoroasă însă, până în una din zile când mama  ,,Crenguță’’ îi făce cunoscut faptul că Tatăl Copac, hrănește toată vara crenguțele, care la rândul lor își hrănesc cu iubire frunzele pănă în toamnă. Atunci, acestea își vor lua zborul. Da și frunzele zboară deși nu au aripi însă, zborul lor nu le înalță, le prăbușește.     

       Începutul zborului marchează sfârșitul unei povești de o vară, timp în care, ea, frunza, împreună cu celelalte surori gemene au oferit umbră și răcoare sufletelor înfierbântate, au ascultat și trăit povești de iubire, au păstrat secrete pe care acum, toamna, le vor înveli în culori de roșu, maron-arămiu și galben și le vor lua cu ele în mormânt. Vor pleca liniștite înțelegând faptul că ele sunt bune doar să înfrumusețeze copacul, să îi dea viață și culoare și să îi completeze fălnicia.

      Frunzele au aceiași menire cu cea a femeii.

     Toată această poveste o descrie, în versuri și autoarea volumului de față.

      Carmen Pinte este la primul ei volum de versuri în care, folosindu-se de epitete, comparații cât și de figuri de stil pe alocuri, ne vorbește subtil despre ,,Destinul unei frunze’’.

      Însăși titlul acestei cărți folosește o comparație și anume, compară femeia cu o frunză. Frumoasă comparație și foarte bine aleasă.

       Sufletul ei sensibil a reușit să așeze în versuri, trăiri și sentimente alese.

mi-e atâta liniște / mi-e  atâta liniște în mine, /cresc tăcerile sădite de tine, / mă biciuie valuri de împlinire, / alerg cu pași ușori spre a lumii fire.

        Asemenea frunzei, autoarea simte liniștea dată de siguranța oferită de omul de alaturi.

        Născută într-un oraș situat la poalele muntelui Parâng și ale Retezatului, Municipiul Vulcan, este înconjurat de păduri mixte care oferă un peisaj mirific, în mod deosebit, toamna.

        Inspirată de acest decor, spune: Ramuri se prind într-un joc, / Când tresare timid câte-o frunză, / Clipind, se desprind dintr-un foc, / În zbor, păsări cântând se-amuză..., / Frunzele valsează în zbor, / Jucându-și pe rând câte-un rol... / Ecoul de toamnă se stinge-n neant, / Frunzele suspină durerea, / Pe bolta înserării un briliant, / Sfidează absent nemurirea... / Cade cortina ruginie din cer, / Împresoară cu brațe-asfintitul, / Frunzele își țes voal de mister, / Răstignind în vis umbra și gândul...

            Versurile ei pot fi lecturate și în paginile revistei Luceafărul din vale, fondată  de poeta și artista plastică Kessy Ellys Nycollas, în Antologia ,,Columna iubirilor eterne’’ – Pepinieră poetică, volum îngrijit de susnumita, cât și online, pe diverse site cu specific literar.

                                                                                                                  Kessy Ellys Nycollas