PETROȘANI, ORAȘUL CARE TE ÎNTÂMPINĂ CU UN AVION AMPLASAT ÎNTR-UN SENS GIRATORIU

 

       Deși orașul nu dispune de un aeroport, edilul orașului a decis să amplaseze un avion într-un sens giratoriu. Ce simbolizează aeronava? Mulți chiar și din locuitorii zonei nu cunosc istoria locului.

       Da! Într-un oraș din Valea Jiului, există amplasat la intrare un avion, fără ca locul să dispună de aeroport, dar care marchiază întrare în cartierul Aeroport, cartier care și-a primit acest nume deoarece cândva aici funcționa un aerodrom necesar Clubul Aeronautic, numit Aeroclubul Petroșani. Mulți când trec prin zonă sau chiar oameni de-ai locului nu cunosc motivul decorului misterios.

     Orașul din Valea Jiului cu avion la intrare dorește să ne dezvăluie istoria mai puțin știută a zonei.

     Poate că unii v-ați dat seama că este vorba despre Petroșani, un oraș din județul Hunedoara. Este cunoscut ca o destinație minieră, căci aici se găsește Complexul Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere, dar care cu eforturi susținute va deveni un frumos loc care va atrage turiști deoarece este situat la poalele munților Parâng, despre care se știe că beneficiază de o pârtie de schii, gazduiește Institutul de educatie fizică și sport, IEFS, hotelul RUSU  dar și nenumărate cabane și pensiuni particulare.

           

   Care este legătura avionului cu Petroșaniul!

    Aflați că aici s-au pus bazele celei de-a doua școli de zbor din România, la inițiativele vestitului inginer Ștefan Georgescu Gorjan și inginerului Gustav Felix Stof, care mai târziu a devenit cadru universitar la Viena.

      În anul 1936, în Petroșani s-a înființat Clubul Aeronautic, numit Aeroclubul Petroșani. Prim președinte a fost inginerul inspector Matei Bălănescu. Acest aeroclub era al doilea după cel de la Sânpetru, Brașov.

      Tot în anul 1936, Ștefan Georgescu Gorjan l-a îndemnat pe inginerul Gustav Felix Stof să se angajeze la Atelierele Centrale din Petroșani, ca instructor de zbor și constructor de planoare. Gustav a acceptat și a ajuns să facă și studii în capitala Austriei.

      Deci! Petroșaniul a avut o școală de zbor.

      Mai târziu, în anul 1937 s-a înființat Școala de Zbor fără motor din Petroșani și tot în aceeași zi a acestui moment s-a efectuat și primul zbor alpin la mare altitudine în România. S-a folosit în acest scop planorul YR-MANDRA II, lansat pe vârful Parângu Mic, 2075 m altitudine.

       Gustav Stof s-a aflat la acea vreme în rol de pilot și este foarte interesant că planorul a fost transportat în vârful muntelui pe bucăți, apoi demontat, dându-le mare bătaie de cap elevilor școlii și militarilor.

      În anul 1956 s-a desființat școala de zbor din Petroșani. Inventarul a fost transferat la Școala de Zbor fără motor de la Prejba, Târgu Jiu. A rămas memorabil gestul fostului comandant al Școlii de Zbor fără Motor. Dumitru Cotescu și-a alimentat ambele rezervoare ale avionului RWD și în loc să revină la Petroșani a tot zburat până când a ajuns în București, după care în Istanbul.

      Mulți au concluzionat mai târziu că Dumitru Cotescu și-a dorit să evadeze. Dincolo de acestea, școala din Petroșani a fost terminată de piloți valoroși, precum Beniamin Popescu, Teodor Vulpescu sau Petre Diaconu.