CRISTINA SERGHIESCU - CV

 

Cristina Serghiescu

Data naşterii: 11.11.1970 

Domiciliul: oraş Beclean, judeţul Bistriţa – Năsăud.

A absolvit Liceul Pedagogic George Coşbuc din Năsăud şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, din cadrul Universităţii Babeş - Bolyai, Cluj-Napoca, în prezent este profesor pentru învăţământ primar, la Şcoala Gimnazială Uriu, grad didactic I şi o vechime în învăţământ de 34 de ani.

Este căsătorită şi are două fiice, Laura şi Adriana.

Cărţi tipărite 

(volumele de versuri): 

1. Lacrimile iubirii, Baki Ymeri, Cristina Serghiescu, Editura Amanda Edit Verlag, 2020, 

2. Jarul amintirilor, Editura Liric Graph, 2020;

3. Cântă în seve visarea, Editura Liric Graph, 2021;

4. Ecouri în lan de secară, Editura eCreator, 2021; 

5. Tăcerea din noi, Editura  Inspirescu, 2021; 

6. Esenţe, Editura Inspirescu, 2022;

7. Sunt o lacrimă târzie, Editura Inspirescu, 2022; 

8. Rouă de trăiri, Editura Cervantes, 2022;

9. Muguri de simţire, Editura Cervantes, 2023;

10. Conexiuni, Editura Cervantes, 2023;

11. Atingeri, Editura Cervantes, 2023;

12. Pe lutul inimii e vară, Editura Cervantes, 2023;

13. Mai cred în iubire, mai cred în speranţă, Editura Cervantes, 2023;

14.Flori de suflet răsfirate, Editura Cervantes, 2024

15. Dorinţe răzvrătite, Editura Cervantes, 2024

Volume finalizate, dar netipărite: Fire de speranţă, Tatonări, Incursiuni prin conştiinţă.

În lucru, volumul al XIX -lea, Amurg încătușat în șoapte.

Prezenţe în antologii :

Universum, volumul I, Editura Globart Universum, 2020 ; Vara sentimentelor, Editura  eCreator, 2020 ; Daruri divine - volumul 15, Editura Amanda Edit Verlag, 2020; Toamna sentimentelor, Editura eCreator , 2020 ; Antologia Festivalului „Olimpiada Mondială de Poezie”, Editura Liric Graph, 2020, Iarna sentimentelor, Editura eCreator, 2021; Antologia Festivalului ,,Campionato Mondiale de  Poesia”, Editura Liric Graph, 2021; Poeme pentru mama, Editura LUKVAL& KEN, 2021 ; Primăvara Iubirii Eterne, Editura Liric Graph, 2021 ; Primăvara Sentimentelor, Editura eCreator, 2021; Luminile copilăriei, Editura eCreator, 2021 ; Enciclopedia Poeţilor şi Scriitorilor din Întreaga Lume (World Encyclopedia- Poets and Writers ), Editura Liric Graph, 2021;  Vara Speranţei, Editura eCreator, 2021;  Ecourile Inimii, Editura Contraste Culturale, 2021; Antologia Poemelor Colective Roversromantic, Editura Rotipo, 2021,GENESIS WORLD WRITERS, e-book, 2021, Galaxy, volumul I, Editura Globart Universum, 2021,Columna Iubirilor Eterne, Editura  LUKVAL&KEN, 2022, Provocare- Confesiuni Lirice, Editura LUKVAL&KEN, 2022,  KABAYANEELE SAGAR SUNEEI, India, 2022 ( Editor Tapan Roy), Primăvara Iubirii, Editura Ecreator, 2022; Anthologie Internationale de litterature - Championnat du Monde du poesie, Editura Liric Graph, 2022; Anthology of the European Poetry Championship, Editura Liric Graph, 2022;Poemele sufletului meu-Insomnii stelare, Editura PIM, 2022,  Vara emoţiilor, Editura eCreator, 2022,  Aripa verii scrie visul, Editura PIM, 2022,Pe aripile iubirii, Editura Contraste Culturale, 2022; Antologia Creştină Paşi spre cer, Editura Cervantes, 2022; Antologia aniversară SteleCăzătoare, 2022; Inefabilul iubirii, Editura Cervantes, 2022, Iarna Emoţiilor, Editura eCreator, 2023, Columna Iubirilor Eterne, Editura LUKVAL&KEN, 2023, Zidire în etern- volum de interviuri, Editura Pim, 2023, Antologia Universal Poesia en Gaonesa, autor compilador Edwin Antonio Gaona Salinas, 2023, Aripi poetice, Editura Cervantes, 2023, Dragoste de muze, editura Ecreator, 2023, Universal- Scriitori ai lumii, interviuri literare, vol.II, 2023. Mirajul iubirii-misterul trădării, editura Pim, 2023, Iubiri netrecătoare, Parfumul clipei, editura Pim, 2023, Antologia Olimpiadei Mondiale de Poezie, 2023, Antologia Intersecţii Literare Europene, 2023, Pana de Aur, 2023, Antologia Stihuri Carpatine- Naţionala de Poezie a

României, 2023, Antologia Internaţională a Campionatului European de Poezie, 2023, Antologia Dăinuire prin cuvântul scris, LSR Arad, 2023, Antologia Pe bolta verii stele căzătoare, 2023, Antologia Zbor spre desfrunzite stele, 2023, Antologia Parfumul clipei, vol XX, 2023, Antologia Suflet lângă suflet, vol. II, 2023, Antologie-concurs Magia cuvintelor, Ed. Dandes Press, 2023, Antologia- Revista Spania Literară ediția a IV-a, Getafe- Madrid, 2024, Antologia Universal Poesia en Gaonesa II, autor compilador Edwin Gaona Salinas, 2024, Antologia Constelații feminine, Editura Cervantes, 2024, Antologia Magda Isanos, Editura Cervantes, 2024- coordonator

(În curs de apariţie: Elias Shagar International Anthology, Antologiile: Menire spre-mplinire, cristale de iubire/ Stele căzătoare, Constelații feminine, Răvaşe în sticluţe de frunze aurii,)

Referinţe critice : Baki Ymeri, Petronela Apopei, Ioan Romeo Roşiianu, Gelu Dragoş, Ică Sălişteanu, George Terziu, Laura Georgiana Gheorghe, Nadia Mihăilă, Vasile Bele, Ştefan Mazilu, Vasile Şuhani, Lucian Gruia ( membru al Uniunii Scriitorilor din România / USR), Reshma Sabrina Sewpath.

Cronici la mai multe volume de versuri, apărute în revista Cervantes.

Prefaţa volumului „Ecouri în lan de secară”, cuprinsă în volumul de critică „În căutarea infinitului”, autor Petronela Apopei, Editura eCreator, 2023

Interviu („Să ne cunoaştem scriitorii”- Zidire în etern) publicat în ziarul Bistriţeanul.ro / 03.04.2023 şi în revista Armonii Culturale.

A colaborat şi colaborează la revistele: Aripi de lumină -Uriu, Bistriţa-Năsăud ( În anul 2008, a fondat revista şcolară Aripi de lumină, a tehnoredactat fiecare număr, a reuşit să găsească sponsorizări, pentru a putea fi tipărită şi distribuită gratuit elevilor. Această revistă anuală a ajuns la numărul 14), eCreator -Baia-Mare, Contraste Culturale -Timişoara, Vitrina cu Poezii-Roşiorii de Vede, Poezii pentru sufletul meu-Montreal, Canada, Luceafărul din Vale -Petroşani, Perspectiva -Târgu Jiu, Ghorsowar Web Magazine - India, Taifas Literary Magazin, Amprente Culturale, Armonii Culturale, Grai Românesc , Cervantes International -Bucureşti, Universul literar-artistic Dor de infinit, Bucureşti, Steaua Dobrogei, Tulcea, Mesagerii cuvintelor - Drobeta Turnu-Severin, Botasot-Kultura, Albanezul.

Premii : Olimpiada Mondială de Poezie-2020, premiul III, Campionato Mondiale de Poesia-2021, Premiul  Fănuş Neagu, Campionatul European de Poezie-2022, Premiul special al juriului, Campionatul Mondial de Poezie 2022, premiul World Literature Academy, Olimpiada Mondială de Poezie-2022, Premiul Arhiva Literară, Concursul Internaţional Pana de Aur, Balcic, 2022, premiul Editurii Liric Graph şi premiul AEGYSSUS, Olimpiada mondială de poezie-2023, Premiul Uniunii Mondiale a Poeţilor din România, Festivalul Concurs Internaţional Literar-Artistic Elogiul Iubirii-2023, Premiul I, Concursul literar Inefabilul iubirii- Grup Cultural Cervantes, premiul II, Festivalul-Concurs Zbor spre desfrunzite stele, 2023- Preemiul special al juriului L.S.R. Braşov,  Premiul Mihai Eminescu, din partea Asociaţiei Poeţilor Mondiali, Concursul Stihuri Carpatine-Naţionala de poezie a României, premiul I, Campionatul European de Poezie, 2023, Premiul Editurii Liric Graph, Olimpiada Mondială de Literatură, 2024, premiul al III-lea, Festivalul de poezie , ediția a IV-a Getafe-Madrid, 2024, participare cu volumul Atingeri - clasată pe locul al cincilea( 32.80 puncte). Numeroase premii importante, în cadrul grupurilor de poezie româneşti şi internaţionale, în urma participării la concursuri cu tematică impusă. Premiată ca fiind unul dintre cei mai buni autori apăruți la Editura Cervantes, 2023, secțiunea poezie, ( coperta/ Revista Cervantes, nr. 53/2024 ) şi alte numeroase premii importante, în cadrul grupurilor de poezie româneşti şi internaţionale.

Volumul de versuri „Tăcerea din noi”, 2021 a obţinut Diploma Miguel de Cervantes pentru originalitate, volumul „Esenţe”, 2022, Diploma Miguel de Cervantes  pentru valoare literară, din partea Editurii Inspirescu, volumul „Rouă de trăiri” a obţinut Premiul pentru originalitate Miguel de Cervantes-2022, din partea Editurii Cervantes, iar volumul „Atingeri”, 2023 a obţinut tot din partea Editurii Cervantes Meritul Literar pe anul 2023.Volumul de versuri „Pe lutul inimii e vară”, 2023 a obţinut Meritul Cultural în grad de cavaler Miguel de Cervantes, pentru valoare literară mondială. După publicarea volumului „Mai cred în iubire, mai cred în speranță”, am obținut Diploma-Autoare de excepție apărută la Editura Cervantes în anul 2023. Volumul Flori de suflet răsfirate, 2024 a fost premiat cu Meritul literar Miguel de Cervantes, pentru creație, volumul Dorințe răzvrătite, 2024 a fost premiat de Grupul Cervantes, cu Meritul literar - 2024.

Din partea Uniunii Culturale a Albanezilor din România, a obţinut o Diplomă de Excelenţă – Poet al anului în 2020 şi 2023, din partea Editurii GLOBART UNIVERSUM, două diplome Merit de Excelenţă, 2021, 2022  din partea editurii LUCVAL&KEN o Diplomă de Excelenţă/ ianuarie 2021, din partea editurii Contraste Culturale, o Diplomă de Excelenţă şi Diplomă de Merit, pentru participarea la proiectul jurnalistic „Să ne cunoaştem scriitorii”- volumul de interviuri „ Zidire în etern”, coordonator Sibiana Mirela Antoche.

Numeroase premii importante, onorante , obţinute în cadrul grupurilor internaţionale virtuale de poezie, la diferite concursuri şi evenimente literare tematice .

Desemnată poet-ambasador internaţional al păcii prin literatură, 2021/2023, poet-ambasador cultural european, 2023 şi poet global, campion al păcii, pentru promovarea păcii şi culturii, 2023.

În anul 2022 a fost acceptată în Societatea Scriitorilor Români ( carnet de membru nr.290/ 01.07.2022), iar în anul 2023, în Liga Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti, (legitimaţie nr.1168/07.2023)

 

La cei 7 ani de colaborare! - Autor: ION CUZUIOC R. MOLDOVA

 

      Cifra biblică 7 are mai multe semnificații, începând de la facerea lumii de Dumnezeu și terminând cu cei 7 ani de acasă pe care ar trebui să îi aibă fiecare om. Filele istorice ne mai descriu și 7 minuni ale lumii, cu alte cuvinte, această cifră magică este adesea pomenită și se asociază cu liniștea, milostivirea și pacea! Și subsemnatul are o bucurie creștinească pentru cifra 7 dacă mă refer la anii de colaborare fructuoasă cu prestigioasa revistă românească ,,Luceafărul din Vale", fondată, îngrijită, redactată și editată cu prisosință la Petroșani de scriitoarea Kessy Ellys Nycollas. Parcă mai ieri a fost ziua când citind primul număr al revistei ,,Luceafărul din Vale" și fiind impresionat de conținutul ei bogat în poezie, proză, critică literară, publicistică, cronică culturală și pictură, am îndrăznit să  trimit și eu un set de poezii ce a și văzut lumina zilei chiar în numărul următor al publicației respective! Fără doar și poate că i-am adus cuvinte de mulțumire și recunoștință pentru osârdia depusă directorului fondator și redactorului șef al revistei, Kessy Ellys Nycollas! În aceeași zi tot pe Messenger am primit și răspuns de la Domnia sa, scriindu-mi că este onorată să mă aibă printre autorii publicației lunare pe care o diriguiește, propunându-mi să mai trimit din lucrările mele literare și publicistice! Fără doar și poate că am dat curs solicitării generoase în adresa mea! Și de atunci, practic în fiecare număr de revistă îmi văd creațiile mele publicate, dar ele nu sunt puține! În revista ,,Luceafărul din Vale" mi-au fost publicate în acești 7 ani de colaborare poezii, nuvele, basme, aforisme, poeme de sorginte niponă: Haiku, Senryu, Gogyohka, Tanka, Kyoka, Haibun, Tanrenga, cronici literare și eseuri! Multe personalități ale neamului românesc au fost protagoniștii eseurilor mele publicate pe paginile revistei respective! A fost o bucurie și pentru autorul eseurilor și pentru persoanele marcate în aceste lucrări de publicistică! Și toate acestea se datorează nu numai subsemnatului, dar și colegei scriitoare, Kessy Ellys Nycollas, care știe cu bunăvoință să primească, să citească, să pagineze și să publice și lucrările mele trimise în adresa redacției! Mai mult, doamna Kessy Ellys Nycollas mi-a propus să îndemn și alți colegi de peniță cunoscuți să colaboreze cu revista, căci lucrările de valoare vor fi publicate cu drag! Astăzi mulți scriitori de pe ambele maluri ale Prutului se bucură și ei de această colaborare literară! Au trecut 7 ani de colaborare cu directorul fondator și redactor șef al revistei ,,Luceafărul din Vale", Kessy Ellys Nycollas, ani ce mi-au îmbogățit palmaresul meu bibliografic cu multiple lucrări literare și de publicistică așternute cu grijă pe paginile numerelor de revistă! Doar cuvinte de mulțumire și recunoștință pot aduce în adresa domniei sale atât din partea mea cât și din partea cititorilor mei! Doresc colegiului redacțional al revistei ,,Luceafărul din Vale" sub oblăduirea scriitoarei Kessy Ellys Nycollas pace, sănătate, lumină , succese și să aducă noi bucurii autorilor și cititorilor și după acești 7 ani de colaborare nu numai cu umila mea persoană, dar și cu alți colegi de peniță care binevoiesc să-și vadă munca lor făurită pe paginile acestei prestigioase publicații românești! Cu Doamne ajută doar înainte în speranța spre bine!

Cu aleasă prețuire, 

Ion Cuzuioc, 

medic, scriitor și publicist 

 

Cronică la volumul ,,POVESTIRI DIN TRECUT”, Autor: AURICĂ BURTESCU

 

Cronică la volumul

,,POVESTIRI DIN TRECUT”,

Autor: AURICĂ BURTESCU

Citindu-l pe autorul acestui volum, Aurică Burtescu, am ajuns la concluzia că cea mai mare îndatorire a omului este aceea de a ajunge să conștientizeze originile sale divine, ca fiind unicul, singurul, incontestabilul adevăr pe care fiecare dintre noi ar fi bine să îl cunoaștem.

Pentru a-l descoperii nu avem nevoie de o cale anume. Tot ceea ce ne trebuie este a ne dori. Puterea de a crea, de a face să ia naștere prin slovele scrise, universuri relatate din propriile noastre trăiri.

Eu personal consider că am fost binecuvântată de Dumnezeu atunci când mi s-a ivit oportunitatea de a cunoaște un asemenea om care, deși la o vârstă memorabilă, nu încetează nici o clipă la a depune efortul de a evolua spiritual.

Consider că nu este nici ușor, nici întâmplător, apartiția celui de al doilea volum de proză scurtă, stil foileton, al autorului Aurică Burtescu, în aceste vremuri nu tocmai bune pentru întreaga omenire în care noi toți ar trebui să ne apropiem mai mult de semenii noștrii, de sufletele lor, de Dumnezeu.

Și în acest volum, ca de altfel și în primul, intitulat ,,URMELE TRECUTULUI”, autorul ne surprinde cu povestiri diverse, amintiri din întreaga sa viață, trăită demn chiar și atunci când viața i-a zâmbit înșelător.

Confesională, intimă, această destăinuire ne prezintă predispoziția autorului ca stare de spirit manifestată continuă, inducându-ne ideea unor gânduri îmbinate cu propriile sale trăiri din care reies doar temerile zădărnicite ale faptelor oamenilor care prin ură și invidie prisosită și întâlnită al tot pasu.

Prin scrierile sale, autorul pare că se zbate pentru a ieși din vălul plumburiu al trecutului și trăirilor dureroase, ca mai apoi să se poată înâlța spre universul senin, albastru al infinitului, simțind un sentiment al puterii, aflându-se la ultima stație a evenimentelor petrecute, lăsând în urmă tot ceea ce a fost tenebros în experiențele anterioare, pășind către un nou începtu și încercând să se bucure pe ascuns de frumusețea lucrurilor profunde, dătătoare de bucurii, nefiind nimic ciudat în povestirile relatate prin care ne arată împerfecțiunea lumii și nici în curajul cu care ne-a mărturisit propriile gânduri, într-un joc al cuvintelor, destinat celor care vor înțelege semnificația lor, căci noi oamenii suntem meniți să rătăcim mereu prin

,,nimburi stinghere” așa cum de altfel noi oamenii avem tendința ,,de a merge spre nicăieri și a nu întoarce nicăieri” uitând să ne gândim dacă suntem pregătiți atunci când va veni clipa.

Deja-vu-ul regăsirii ,,într-un trecut ce ne-a fost viitor” cred că este întrebarea existențială a oricărui om condeier așa cum este distinsul autor, întrebare care izvorăște doar din înțelepciunea și trăirea profundă, conștientă, a celui care are harul de a zămisli tablouri scriitoricești ale evenimentelor zilnice, pentru eternitate.

Prin fuga de privirile oamenilor, redând în scris tot ceea ce îl frământă, reprezintă calea spre autovindecare sufletească, care, paradoxal poate fi o ultimă alternativă dar nu după ce ,,o lacrimă din cer îi va mângâia obrazul obosit”, simțită ca și mângâiere a unei mâin divine.

Pentru autor, autovindecarea apare atunci când mângâierile celor dragi au dispărut brusc, dar, cum totul se manifestă într-o formă ciclică, ,,toamna se întoarce, ca “un ultim zâmbet”, ca o “aromă a iubirii” , în care ,,zările” sunt atât de efemere ca şi trăirile” neaşteptate.

În înceheiere pot spune că acest volum reprezintă o nouă carte de vizită în care, cei care vor dori, vor reuși să îl descopere pe Dl. Aurică Burtescu nu doar prin prisma evenimentelor relatate ci și a aspirațiilor și năzuințelor trăite.

Aşadar, dragi prieteni, vă invit la lectură, garantându-vă că la finalul parcurgerii acestei cărţi veţi fi mai bogaţi şi mai plini de speranţă într-u mai bine dorit pe întreaga planetă.

KEN

                                                     

...Poeziile, cât și povestirile pentru copii, pur și simplu, îi vor face pe aceștia fericiți și le vor dezvolta inteligența. Cronică la Antologia ,,POVESTIRI ȘI POEZII PENTRU COPII”, Coordonator: Kessy-E llys Nycollas

 

Poeziile ajută enorm de mult la dezvoltarea inteligenței cognitive a copiilor.

Aurelia Rînjea, Ana Rusu, Mioara Lobodă, Gabriel Văleanu, Lidia

Stoia, Valentina Moroșanu, autori ai lucrării de față, deși persoane mature,

scot la iveală sensibilitatea sufletului rămas încă copil.

Tema scrierilor este foarte variată. Se scrie despre animale, despre flori,despre păsări, despre vrăjitoare și pitici, dar și despre copii, părinți și bunici.

În acest volum, autorii au selectat pentru copii, cele mai frumoase și mai educative povestiri și poezii, din care să învețe și să se bucure împreună cu părinții și bunicii.

Veți găsi aici povestiri și poezii interesante, minunate și variate, pe care copilul dumneavoastră le va iubi.

Atât rima, cât şi poezia, sunt prezente peste tot în viaţa copiilor. Dacă treci pe lângă un grup de copii care se joacă, vei auzi inevitabil fragmente rimate precum: Baba oarba-oarba; Plouă, plouă / babele se ouă; Arici pogonici / vii de la servici?... etc.

Lumea modernă a zilelor noastre consideră că învățatul pe de rost al povestirilor și poeziilor, este deja un stil de viață învechit, care nu ajută cu nimic dezvoltarea cognitivă a copilului. Mai sunt însă poeți care luptă să demonteze acest mit prin frumoase povestioare și versuri scrise cu dăruire și pasiune, cu toată ființa lor și cu tot sufletul. Unii dintre aceștia sunt și autorii enumerați mai sus.

Pentru cei mici - de vârstă preșcolară - poeziile ajută la dezvoltarea limbajului, la îmbogăţirea vocabularului, ceea ce conduce la abilităţi de scriere creativă, la vârsta şcolară și în plus, versurile cu rimă ajută la dezvoltarea ritmului, a urechii muzicale, dezvoltând afectivitatea și creativitatea, deoarece citite, recitate, poeziile dezvoltă sentimente puternice, creează emoții.

Ajutați copiii să înțeleagă sensul cuvintelor care nu le sunt clare, extrăgând sensul acestora din context, nu încercând să deveniți un dicționar mobil, ci adresându-le întrebări provocatoare pentru a le dezvolta inteligența, dar și puterea de a reține informațiile noi.

Puteți foarte bine să luați versuri separate și să faceți asocieri semantice

întrebându-i: – Cum altfel mai poți spune la...? sau: – Cu ce seamănă acest cuvânt...?

Niciodată nu este suficient să ne bazăm doar pe rima folosită în poezie, pentru a o putea memora. Asigurat fiind de faptul că a fost bine înțeleasă de copil, atunci el va avea șanse mai mari să rețină totul, mult mai ușor, dar și pentru o perioadă îndelungată de timp.

Atunci când aveți de-a face cu un copil mai greoi în gândire, mimați-i diverse cuvinte, desenați fiecare vers din poezie, încercați interpretarea acesteia, asemeni unei piese de teatru, recitați împreună cu membrii familiei, pe voci.

Pentru unii dintre dumneavoastră poate părea o „muncă de chinez” pentru o simplă poezie, dar nu trebuie privit astfel, deoarece efortul îl veți face pentru copil, nu pentru poezie. Puteți folosi timpul în care călătoriți cu mașina, stați la masă, vă plimbați prin parc, urcați pe munte… sau seara înainte de culcare și distrați-vă împreună, învățând. Doar așa îi puteți schimba viziunea despre o informație generală.

Și eu sunt părinte, iar fiica mea cea mare, Mihaela, avea aproape patru ani și nu pronunța litera „R”. O înlocuia cu „L”, dar nu am încetat să recit împreună cu ea poezii, care cuprindeau în versurile lor multe cuvinte cu litera buclucașă. Astfel, la un moment dat, fiind undeva la munte, am observat pe frunza unui copac, o gărgăriță. Am luat-o în mână și am continuat să urcăm recitând poezia: Gărgărița riță / vino-n poieniță / și unde vei zbura / acolo m-oi mărita. Am repetat aceste versuri până când, la un moment dat, a pronunțat corect cuvântul „mărita”. De atunci fiica mea pronunță fără dificultate litera „R”.

Am făcut această paranteză, tocmai pentru a exemplifica, cât de importantă este preocuparea celor mari în educarea celor mici, nu doar comportamental, ci din toate punctele de vedere.

Ca un ultim aspect în această prezentare țin să vă adresez îndemnul de

a cumpăra și folosi acest volum ca și material didactic pentru părinții care au

încă preșcolari sau în primii ani de școală.

Lecturarea, recitarea sau transpunerea poeziei într-o frumoasă piesă de teatru, în care să se implice chiar și întreaga familie, vor aduce atât bucurie cât și satisfacții.

Acum, după ce v-am prezentat certitudinea unei influențe pozitive a povestirilor și poeziilor asupra celor mici, vă invit să mergem mai departe pentru a descoperi cele mai frumoase, simpatice și de ce nu și cele mai haioase povestiri și poezii ale autorilor noștri.

Poetă, prozatoare, artist plastic, fondatoarea revistei LUCEAFĂRUL DIN

VALE,  al blogului cu același nume, fondatoarea editurii LUCVAL&KEN, redactor, tehnoredactor al Antologiilor:

Columna iubirilor eterne, al Antologiei lirice hunedorene și Antologiei

Recunoștință prieteniei, Vlăstare Eminesciene, Poeme pentru mama, Povești și povestiri pentru copii, coautor în numeroase alte antologii și

autoare a douăzeci de volume de poezii și proză.

Un jurnal pentru toate gândurile

 

De mică am ținut jurnale. E adevărat că la început eram mai atrasă de ideea de a avea un carnețel elegant, decorat cu desene cât mai elaborate și cel mai important, scris caligrafic. Dacă titlul nu era scris frumos, rupeam pagina. Mai târziu, jurnalul a ajuns o necesitate pe care niciun aspect artistic nu o mai întrecea. Dar, până acolo, am trecut printr-un proces care a implicat zeci de caiete neterminate din cauza conceptului de bază a jurnalului, și anume, documentarea zilei pe care am avut-o. Îmi pierdeam interesul, pentru că zilele din școala primară erau fie prea plictisitoare ca să fie consemnate, fie prea interesante ca să mai am timp să le scriu în jurnal. Când răsfoiesc paginile scrise atunci nu pot decât să mă amuz cu nostalgie de patosul pe care îl puneam în fiecare intrare, de lejeritatea cu care aruncam câte un ,,pe curând” la sfârșitul paginii și de supărarea pe care o aveam în cele mai minore conflicte.

***

Gimnaziul a fost o perioadă în care nu am ținut niciun fel de jurnal, așa că nu am foarte multe amintiri scrise despre cum eram atunci. Probabil că de vină erau lipsa de timp și temele în exces, prea multe ca să mă mai pot plânge unui carnet. Însă în clasa a opta am început iar să scriu, de data asta axându-mă mai mult pe ce simțeam, ce găseam interesant prin cărți și ce consideram că vreau să păstrez pentru mai târziu. Uitându-mă înapoi, nu îmi dau seama ce a stârnit această schimbare, dar este cu siguranță una benefică. De aceea vreau să insist asupra beneficiilor pe care le aduce jurnalul – și nu în modul în care ne-am obișnuit.

***

Jurnalul, pentru mine, nu mai este Duhovnicul cu Bărbie în care mă plângeam de cât de plictisitoare a fost ziua mea. Acum, este mai degrabă un loc în care pot să îmi adun ideile, gândurile și să mă eliberez de stres scriind orice îmi trece prin cap. Cu excepția lucrurilor pe care le-am făcut în ziua respectivă. Ideea e să îmi creez un loc în care să mă pot exprima liber fără constrângeri. Nu mai contează nici dacă scriu urât, nici dacă mâzgălesc pagini, nici dacă desenele pe care le fac nu sunt perfecte. Ce contează e faptul că mă eliberez de greutatea unor gânduri care, odată ce ating hârtia, îmi lasă mintea limpede.

Indiferent că îți notezi ce ai făcut în cursul zilei, că îți notezi lista de cumpărături, că scrii poezii despre tine sau doar to-do lists, un carnet (fie că îl numești jurnal sau nu) te poate ajuta să te organizezi și să te descoperi. Poate că la început o să fie greu sau incomod să îți transpui vulnerabilitatea în cuvinte, dar odată ce o faci este un sentiment eliberator. Ca atunci când faci curat în toată camera și descoperi ceva ce pierduse-i.

Voi continua prin a spune că nu mă voi cataloga ca fiind poetă sau ceva similar pentru că mi se pare că e un termen care vine cu o oarecare greutate, dar care te și îngrădește subtil, într-un ,,țarc literar”. Sună destul de forțat, parcă vine la pachet cu o presiune de a scrie mereu – aspect pe care nu îl consider sub nici o formă definitoriu pentru mine sau pentru oamenii din jurul meu care au legătură cu poezia și cu scrisul.

Acum că am terminat cu acest ,,small disclaimer’’, putem să mergem puțin câte puțin spre trecutul meu ca să încercăm să ajungem la sursa problemei pe care o am azi pe cap – scrisul de poezii. Cred că, pentru aproape toate persoanele, liceul este un catalizator de emoții puternice, care se soldează cu episoade lacrimogene – fie literare, fie legate de orice alt domeniu artistic. Pentru mine, cel puțin, cam așa a început – elanul de a fi cineva interesant, de a avea o trăsătură de personalitate deosebită, m-a dus către scris. Așadar, m-am aruncat cu capul în poezie, ca orice licean, însă fără prea mult citit în spate. Nu pot să spun că ar fi ceva rușinos sau, dimpotrivă, ceva cu care te poți lăuda prea tare; e doar background-ul meu literar, față de care sunt indiferentă.

Dintr-o poezie în altă poezie, am început să mă dezvolt într-o direcție față de care eram semi-mulțumită și am ajuns să public texte pe diverse grupuri de pe Facebook. Ca să se înțeleagă de ce am dus articolul în direcția în care suntem în acest moment – poezia contemporană pornește din multe zone. Sunt persoane care se dezvoltă în diferite cenacluri, sub niște nume cu greutate; sub embleme de academicieni, filosofi, doctori în literatură. Mai sunt oamenii care se dezvoltă relativ independent de „monitorizarea” altora. De când cu era internetului, locul călduț în care m-am învârtit atâția ani, mi-a oferit ocazia de a creea un grup al meu în care să pot publica liberă tot ceea ce muza mă ajută să compun. Apoi mi-am construit un blog pe care l-am înregistrat la Biblioteca Națională ca și revistă online. Îmi doream să nu mai ies în public, să nu mai poposesc în grupuri cu poeți ,,consacrați” care privesc de sus începătorii indiferent de cât de bune sau mai puțin bune sunt creațiile lor și care au uitat că și ei au fost începători. Dumnezeu însă m-a prins de ,,aripi” m-a scuturat strașnic, m-a ridicat în văzduh și mi-a dat apoi drumul forțându-mă să învăț să zbor. Așa am ajuns să fondez o revista de literatură, cultură și artă care a crescut pas cu pas ajungând în cel de al șaptelea an. Ei bine, eu din direcția asta cred că am răsărit – și acum, nu regret nimic. Nu am așteptat să mă ,,scoată nimeni la lumină”, nu mi-am încurcat viața la întâmplare doar ca acel ,,cineva” să mă propulseze. Urăsc și detest peroanele care se cațără pe umerii cuiva pentru a fi observate. Nu aspir la diplome false, la diplome fără nici o valoare. Acele diplome cu titlul de ,,DOCTOR HONORIS CAUSA”, primite fără ca măcar o dată să fi postat pe unul din grupurile emitentului de diplome pe bandă rulantă.

Cât de multă deschidere aș avea către contemporan, ajung să mă simt blocată între ,,blocuri dărăpănate” și Mihai Eminescu, pe care profa ta de română îl iubea atââââââât de mult încât să ai senzația că nu mai există, domnule și alte valori de referință. Nu am crescut într-o familie în care se citea mult, ci în una în care părinții cumpărau în mod avid cărți pe care mă obligau să le citesc, indiferent dacă erau bune de ceva sau nu. Mie îmi vine și astăzi să citesc tot ce prind, făcându-mi un obicei activ din citit. Eu am scris dar am pus foarte puține pe Facebook, iar tot ce scriu vine, într-un mod surprinzător, destul de ușor la un moment dat. Fără inspirație izvorâtă din ceea ce citeam și poate, când aveam timp liber la dispoziție, ieșeam și examinam cartierul în care stau până când ajungeam expertă în observații minuscule. De la felul în care urmele umezelii se extindeau sub geamurile unor apartamente, până la manelele auzite de la geamuri când mergeam spre bloc 46 – încercam să stochez totul și să-l păstrez pentru mai târziu. Era o formă frumoasă de a scăpa de propriile probleme, pe care mai târziu le combinam în poezii, cu elementele observate în orașul meu. Și cam din acest comportament vine inspirația mea.

Ei bine, asta poate ajunge ,,very old, very quick.” Când am ajuns în diverse grupuri, m-am lovit și mai tare de sentimentul de inferioritate. Ajungi să te învârți în cercuri și să auzi deseori fraza ,,am trei facultăți, sunt filolog, sunt doctorant, masterant...etc”. Rușinea rușinilor. Râzi, pleci puțin capul și te gândești că ești ultimul imbecil, fără vreo portiță de scăpare. Ajungi să crezi că potențialul tău literar este egal cu zero, că oamenii râd puțin cam tare când tu citești și că trenul tău a plecat deja de mult din gară și că nu mai trece pe la tine.

Sentimentul de inferioritate este unul foarte familiar în rândul scriitorilor contemporani. Cu accesul masiv la informații, filme, cărți, tot ce vrei și ce nu vrei, ai posibilitatea să te dezvolți și să prezinți un potențial imens, ca autodidact.

De altfel, domeniul literar este unul mic și uneori, neîncăpător pentru toți. Ai grija ca obiceiul prostesc de a râde de alții, lucru pe care îl vezi în primă fază și ajungi să îl urăști cu o pasiune arzătoare, să nu ajungă să se lipească și de tine – e extraordinar de contagios. Să fii toxic și să arunci termeni derogatorii devin sinonime cu tine, odată ce scrii de mai mult timp, pentru că începi să dezvolți păreri prea puternice și inflexibile despre scriiturile altora. Și, uite așa, copilul din tine care scria ce vedea și era fericit și mândru devine un adult sătul, ironic, care își ridică sprâncenele la unele poezii pe care le aude acum în jur.

Chiar mi se face dor uneori de vremurile în care totul era simplu – înainte de momentele de presiune, înainte de sentimentele frecvente de inferioritate poetică. Aș prefera să mai dau timpul înapoi și să mă trezesc acasă, în patul meu cu multe perne suprapuse unele peste altele. Aș prefera să ies în spatele blocului, să stau pe o bancă și să scriu un poem. Aș prefera ca nimeni să nu ajungă să se considere un eșec literar, să nu simtă presiunea invizibilă de a scrie într-un fel anume.

Și uite așa, mă plimb fără noimă, la o distanță oarecare față de creațiile mele literare care ajung să mă obosească progresiv. Și după fiecare ,,open mic” sau eveniment literar, mă adun acasă să îmi reîncarc bateria consumată inutil... transmițându-mi subtil mesaje de încurajare: - nu te da bătută fato! Scrie în continuare. Pentru fiecare scriitor se găsesc și cititori. Nimeni nu a creeat doar capodopere literare. ,,Nimeni nu a fost niciodată profet în țara lui.”

KEN

12.04.2024