miercuri, 20 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - România - AMINTIRI!


Amintiri!

Cel mai mare rău pe care ni-l facem în mod voit, cu mintea noastră, este acela de a privi mereu înapoi...încercând să răscolim ,,mormântul,, unei iubiri.

Și iubirile mor!

Nu însemnă însâ că le uităm. Sunt oameni care se iubesc dar care nu pot trai împreună...Acei oameni se vor iubi până la moarte ...și chiar până dincolo de aceasta! 

Acești oameni nu vor preschimba niciodată iubirea în ură...pentru că ei s-au despărțit din iubire...lăsând liber, omul iubit, să poata zbura acolo unde simte că trebuie să ajungă!

Iubirea nu înseamnă posesivitate, nu naște gelozie, nu se preschimbă niciodată în ură.

Iartă-mă!

Și eu te iert!

Te iubesc!

Îți mulțumesc!






marți, 12 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - România - Viața îi și nu-i!






Viața îi și nu- i!

În lume a zburat de mică...
Un pui plasând de rândunică
Un suflet blând ce a simţit
Durerea când a fost lovit...

Și a zburat sărmanul pui
Cătând mereu  un loc al  lui
Luptând cu viscolul pornit
Iubind ades nepotrivit...
Lăsându-şi sufletul zălog
Scriind ades un epilog...
Plângând pe umărul satanei
Răpus prea des de dorul mamei...

Cu aripa rănită a- încercat
Mereu să zboare spre înalt
Fără de sprijin şi- ajutor
Poate rănită la picior...
Sărmana rândunică... de acum mamă
Nu a-încetat să lupte cu destinul
Nici când n-a plâns că e sărmană
Nici că îi e prea mare chinul...

Doar puii îi erau puterea
În ei găsea iubirea dar și vrerea
... luptat să îi învețe zborul
Să le creeze viitorul...
...
De acuma puii au crescut
Unul pe altul s-a- întrecut
Care de care tot mai sus să zboare...
Unul s-a înălțat prea sus, în zare
Îndrăgostindu-se de soare
Rămasa înger în albastrul cerului senin
Lăsându-i mamei doar dureri și chin...

Altul zburând în țări străine
Văzând că-i este cald şi bine
Uitând de o mamă singură și tristă...
Nici nu mai ştie că exista!

Cel mare a zburat aproape
Peste un multe, două ape...
Într-un sătuc făcându-şi casă
Stând cu străinii la o masă
Având și el la rându-i pui
A cam uitat de mama lui...

Şi acuma, biata rândunică
Își duce viaţă singurică
Străină-n lume, a nimănui
Plângând de dorul ălor pui...

Așa e viața...îi și nu- i!

Kessy Ellys Nycollas

12.03.2019 / Petroșani

duminică, 10 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - România - În suflet...


















ÎN SUFLET...

De mult în suflet e tăcere!
În minte licurici sclipesc!
Fața îmi cere mângâiere,
Dar nicăieri nu o găsesc!

De mult în suflet e tristețe
Iar soarele-i către apus
Ziua dispare cu blândețe
Pe suflet negura s-a pus!

Stau și privesc cu- înfrigurare,
Cum sus în deal răsare luna
Și se îndreaptă calmă, lucitoare
Spre locu-n care ne găsea, întotdeauna...

Se-ntunecă parcă de-o dată
Umbrită de suspine și regrete
Căci locu-i gol, iarba uscată,
... și mă mângâie- încet pe plete...

Când, dând de mine într-o gară,
Stând pe o bancă abătută, tristă,
Însingurată, privind către înalta boltă
În timp ce  ploaia lacrimilor,
adunam într-o batistă...

Plângând de-al vieții neînțeles mister
Și clipele în care am crezut în jurăminte...


Kessy Ellys Nycollas
       07.07.2017 / Petroșani

ION CUZUIOC -R. Moldova - SILTO ÎN ÎMPĂRĂȚIA LUI NEPTUN





Ion Cuzuioc
SILTO ÎN ÎMPĂRĂȚIA LUI NEPTUN

16 - SILTO SE ÎNTOARCE LA BAŞTINĂ ŞI ESTE DECLARAT MAI MARELE PESTE PESCARII CĂTUNULUI SCOICA DE MĂRGĂRITAR

De cum se făcu dreptate şi înţelepciune la curtea zeiască a lui Neptun, Albatrosul, care văzuse şi auzise cele întâmplate, zbură ca o săgeată spre cătunul Scoica de Mărgăritar, dându-le de ştire pescarilor că pe pământ se întoarce Silto cu mireasa lui, urmaţi de băştinaşii cătunului, cândva răpiţi de valurile mării.
Toţi pescarii au ieşit din casele lor să-şi întâmpine mult aşteptaţii băştinaşi. în întâmpinare mergea bătrânul pescar Cristian şi nevasta sa Cristiana, care şi-au întâlnit feciorul cu mireasa lui, cuprinzându-i cu plânset sec. Ochii lor nu mai aveau lacrimi.
Cătunul Scoica de Mărgăritar din nou a îmbrăcat haine de sărbătoare. Silto şi Marionela faceau nuntă. Lăutarii, îmbrăcaţi în ipingele, cântau la guzle şi ocarine. Apele mărilor dansau, peştişorii săreau în sus, salutându-i pe tinerii însurăţei, iar Albatrosul cu toţi prietenii săi ţiuiau în ritmul muzicii de nuntă. Pescarii şi soţiile lor ciocneau în cinstea lui Silto şi a Marionelei. Aşa ţinu nunta optsprezece zile la rând, câte o zi pentru fiecare an trăit la curtea zeului Neptun.
În a nouăsprezecea zi de dimineaţă, bătrânul tată Cristian îi chemă pe Silto şi Marionela lângă patul său şi le cuvântă:
– Dragii mei, v-am aşteptat optsprezece ani la rând, căci de nu aşteptam atâta, poate că muream mai inainte. Eu degrabă am să mor, ca orice pământean şi muritor de rând, ce nu-l pot duce bătrâneţele, iar tu, fiul meu Silto, rămâi mai marele pe pescarii din cătunul nostru şi să le porţi de grijă aşa cum le-am purtat eu în toţi anii mei de trai, termină bătrânul Cristian şi-şi dădu pe loc sufletul.
Ceilalţi pescari de asemenea îi încredinţară această înscăunare moştenită de la tatăl său lui Silto şi-l ajutară în toate, ca să conducă aşa cum o făcuse în viaţa sa bătrânul pescar Cristian. Iar soţia sa, Marionela, în fiecare an năştea o fetiţă, urmată de un băieţel. Fetiţa creştea băieţelul, iar băieţelul apăra fetiţa. Şi se făcu o familie mare şi fericită. Silto, Marionela şi cei optsprezece copilaşi ai lor, cu suflete de pescari, cum nu fusese niciodată, atât în cătunul Scoica de Mărgăritar, cât şi la curtea zeului Neptun.



vineri, 8 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - ROMÂNIA - La mulți ani cu ocazia zilei de 8 MARTIE!


Un frumos coș cu flori și sincere urări de fericire, sănatate si putere de creație, transimise cu ocazia zilei de 8 Martie, întregului grup de poete, participante la proiectul nostru denumit ,,LUCEAFĂRUL DIN VALE'',( revistă și grup) dar și tuturor doamnelor și domnișoarelor din întreaga lume.

LA MULȚI ANI!

Cu multă stimă și respect, KESSY ELLYS NYCOLLAS, Director, fondator și tehnoredactor.


joi, 7 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - România - La malul mării


















LA MALUL MĂRII

Mă întorc la malul mării
Fix pe locul de atunci...
Şi privesc marea -n adâncuri
Rezemată de trei stânci...
O privesc în larg, departe,
Văd aevea un vapor
Care te aduce-n port
Pe tine și al tău dor!
Ah! E doar o închipuire
Ce mai dăinui în minte
... văd adesea ochii tăi
Ș -aud șoapta -ți de iubire!
Văd și locul unde adesea
Tu mergeai să pescuiești...
Se mai întâlnesc priviri
... și cu ele mă rănești!
Vreau să cred că a fost doar vis
Visul însă a fost real...
Ce în vraja lui m-a prins
Într-un mod foarte banal!
...
N-am să înțeleg vreo dată
Cine ești și ce ai vrut!
Mă rog doar lui Dumnezeu
Să las totul în trecut...
Chiar de ești cu mine-n vise
Chiar de vocea-ți mai aud
Sufeltului poruncesc:
Să rămână surd și mut!
....................................
IUBIREA TA M-A DURUT!

Kessy Ellys Nycollas
16062013/ISCHIA

marți, 5 martie 2019

Kessy Ellys Nycollas - ROMÂNIA - MICUȚA CROITOREASĂ

foto:internet
       MICUȚA CROITORESĂ


       Locuia într-o casă nouă, din chirpici, alături de tatăl ei, un bărbat calm, liniștit dar căruia îi plăcea băutura, o mamă destul de înțeleaptă dar bolnavă și o soră mai mică cu un an și jumătate decât ea.
      Viața lor, de familie, le era destul de grea și lipsită de multe. Tatăl, tâmplar, petrecea zilele, una după alta, într-o încăpere pe care o denumea atelier. Tăia cu fierăstrăul și rindeluia. Toată munca era manuală, banii puțini.
      Mama, își petrecea și ea ziua, lucrând croitorie, pentru oamenii din sat, cu o mașină de cusut veche, rămasă de la fratele ei mai mare Gheorghe care, renunţând la viața grea de la țară, se mutase la București, lăsând în casa părintească mașina lui de cusut, pe care, acum, o folosea mama. 
       Măriuca, micuța noastră croitoreasă, pe măsură ce se scurgea timpul, creștea și începea să priceapă că viața nu este tocmai ușoară! În mintea ei de copil, de vreo șase anișori, începuse să apară îngrijorarea. Se gândea ca un om matur, la vremea când și ea, la rândul ei, va deveni soție și mamă și își făcea griji pentru situația financiară a familiei ei. Acest lucru o determina să fie atentă la toate operațiile pe care mama le făcea. Era atentă cum croiește, cum coase butonierele, cum coase nasturii și fermoarele, cum face tivul unei rochițe...
     Avea un loc al ei, pe pat, lângă mașina de cusut, ales cu grijă să nu își încurce mama în nici un fel. Tăcea și privea. Din când în când mai punea câte o întrebare mamei, legat de operațiunile pe care nu le înțelegea.
      Mama, o privea cu o tristețe în ochi, îi explica și apoi îi spunea:
Draga mamei! Tu să faci bine să înveți și să nu ai nevoie să te chinui ca noi. 
Da mamă! Dar vreau să cunosc din secretele acestei meserii. Nu se știe când o să am nevoie și nu aș vrea să ajung să regret că nu am învăţat-o.
Foarte bine! Părinții mei, din puținul pe care îl aveau, plăteau cinci duble de porumb lunar, unei croitorese din sat, pentru ca eu să am o meserie. Tu ai ocazia să o înveți de gratis. 
În una din zile, când mama s-a ridicat pentru a pregăti masa, micuța croitoreasă, a prins curaj și a ocupat locul, pe scaunul croitorului. Cu picioruțele ei de copil, scurte, nu ajungea prea bine să apese petala mașinii. Fiind preocupată de acest lucru, pentru că altfel aceasta nu acţiona, atentă să mânuiască și bucățica de material supusă înțepăturilor repetate ale acului, Măriuca își cusu și degetul care din neatenție a ajuns sub talpa care presa pânza. L-a tras ușor fără să scoată un scâncet și l-a băgat repede în gură în timp ce ochii i se umpleau de lacrimi. Până în clipa în care a fost chemată la masă, durerea s-a calmat iar mama nu a observat pățania curioasei fetițe.
    Viața i-a adus și eu destule greutăți. Meseria de croitoreasă i-a fost de mare ajutor. Pentru a economisi banii, lucra copiilor ei cam tot ce era necesar, de al gecuțe până la pantaloni. Uneori din materiale noi alteori croia din rochițele ei, care îi rămâneau mici, din pantalonii soţului și făcea lucrușoare frumoase și unicat pentru cele trei fetițe cu care o înzestrase Bunul Dumnezeu.
    Pentru acest om minunat timpul nu a fost niciodată suficient. 

                                                                                                                  Kessy Ellys Nycollas

                                                                                                                   05032019 / Petroșani

Overcoming Fear and Anxiety: How to Rebuild Yourself and Return to Who You Truly Are

  Overcoming Fear and Anxiety: How to Rebuild Yourself and Return to Who You Truly Are Two Books. One Truth. And the Moment Everything Chang...