Încă o noapte
S-a mai dus încă o noapte...
slobozită în venin...
Luna-mi șoptea la fereastră,
capul pe umăr să-ți țin.
S-a mai dus încă o noapte...
fierbând stele-n pisc de foc
și-n odihna din tăcere,
pașii-ți n-auzeam de loc.
S-a mai dus încă o noapte...
prin tăcuta așteptare.
Dorințele cu ochi tulburi,
întreabă: Veni-vei, oare?
S-a mai dus încă o noapte...
prin crengi blânde de gutui.
Un umăr drept tot așteaptă,
sufletul pe el să-ți pui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu